Art. 281. – (1) Erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea si sustinerile partilor sau cele de calcul, precum si orice alte erori materiale din hotarari sau incheieri pot fi indreptate din oficiu sau la cerere.
Decizia în privinţa firmei care va administra averea Fondului Proprietatea (FP) este la mâna comisiei de selecţie a managerului, condusă de Sebastian Vlădescu. Documentele oficiale care organizează procesul de selecţie elaborate de comisie îi permit lui Vlădescu să promoveze anumiţi candidaţi.
Proiectul de lege privind noul Cod de procedura civila a fost aprobat in sedinta de saptamana trecuta a Guvernului, potrivit unui comunicat emis de Executiv. Citeşte tot »
Cererea de chemare în judecată se depune la registratura instanţei fie personal, fie prin reprezentant sau prin poştă.
Cererea se înregistrează, apoi primeşte prin intermediul unei aplicaţii informatice un număr unic pe ţară şi devine dosar. Persoana care a formulat cererea devine reclamant. Persoana împotriva căreia s-a formulat cererea devine pârât. Citeşte tot »
Decăderea constituie o sancţiune care determină stingerea unui drept procedural ce nu a fost exercitat în termenul prevăzut de lege.29
În conformitate cu dispoziţiile art. 103 Codul de procedură civilă, neexercitarea oricărei căi de atac şi neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedeşte că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voinţa ei
Excepţia de necompetenţă este mijlocul procesual prin care se invocă necompetenţa instanţei sesizate, în cursul judecăţii în fond ori într-o cale de atac.
Dacă necompetenţa se invocă după ce s-a pronunţat o hotărâre, mijlocul procesual prin care se invocă necompetenţa nu mai poate fi excepţia de necompetenţă, ci, după caz, apelul sau recursul.
Sediul materiei îl constituie art. 34-40 Codul de procedură civilă.
Potrivit art. 37 Codul de procedură civilă strămutarea pricinii de la o instanţă la alta de acelaşi grad se poate cere:
– când una dintre părţi are două rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv printre magistraţii instanţei;
– pentru motive de bănuială legitimă;
– pentru motive de siguranţă publică.
În sistemul nostru actual de drept, regula este dată de faptul că în materia litigiilor de muncă, competenţa aparţine instanţelor judecătoreşti. Această reglementare cu valoare de principiu rezultă în special din art. 126 din Constituţie care instituie realizarea justiţiei prin intermediul instanţelor şi stabileşte structura sistemului judiciar şi din art. 281-291 din Codul Muncii, adoptat prin Legea nr. 53/2003,39 care stabileşte în art. 284 regulile de competenţă materială şi teritorială în materie: competenţa generală a instanţelor şi competenţa teritorială după domiciliul, reşedinţa ori sediul (după caz) reclamantului.
Calitatea procesuală presupune existenţa unei identităţi între persoana reclamantului şi cel care ar fi titular al dreptului afirmat (calitatea procesuală activă), precum şi între persoana pârâtului şi cel despre care se pretinde obligat în raportul juridic dedus judecăţii (calitatea procesuală pasivă).
Calitatea de parte în raportul procesual civil conferă acesteia, ca subiect de drept procesual, o serie de drepturi procesuale şi impune o serie de obligaţii procesuale.
Lege nr. 193/2008 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 723 din 24/10/2008
Ieri, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a dat aviz favorabil noului Cod de procedura civila cu observatiile Comisiei Juridice a CSM.
1. Data începerii proiectului
