Norma metodologica de aplicare a Legii 10/2001

Norma metodologica (din 07/03/2007)  de aplicare unitara a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 227 din 03 aprilie /2007

Principiile de solutionare a notificarilor

   1. In procesul de solutionare a notificarilor depuse de persoanele indreptatite, institutiile si persoanele implicate in executarea legii vor avea in vedere respectarea urmatoarelor principii si proceduri necesare aplicarii corecte si unitare a legii:
   a) prevalenta restituirii in natura, in conformitate cu prevederile art. 1 alin. (1), art. 7 si 9 din lege, a imobilelor pentru care s-au depus notificari. Numai in cazul in care aceasta masura nu este posibila sau este expres inlaturata de la aplicare se va proceda la acordarea celorlalte masuri reparatorii prevazute de lege, respectiv compensarea cu alte bunuri sau servicii oferite in echivalent de detinator, cu acordul persoanei indreptatite, sau propunerea de acordare de despagubiri potrivit titlului VII „Regimul stabilirii si platii despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv” din Legea nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, cu modificarile si completarile ulterioare, in cazul in care masura compensarii nu este posibila sau aceasta nu este acceptata de persoana indreptatita;
   b) celeritatea solutionarii notificarilor pentru care, potrivit legii, s-au depus toate actele doveditoare, conform prevederilor art. 23, 25 si 26 din lege. In cazul in care pentru acelasi imobil s-au depus doua sau mai multe notificari de catre mai multe persoane care se pretind a fi indreptatite, dosarele respective se pot conexa, in cazul in care toti solicitantii au depus actele doveditoare sau au comunicat in mod expres ca nu mai au alte dovezi de depus. In cazul in care restituirea aceluiasi imobil este solicitata de mai multe persoane care invoca un titlu de proprietate ce atesta existenta unei coproprietati la data preluarii abuzive si numai dosarele unora dintre solicitanti sunt complete, acestea se pot disjunge, urmand a fi solutionate independent, situatie in care se va emite o decizie de restituire in care se va consemna cota ideala prevazuta in titlul de proprietate invocat;
   c) asigurarea respectarii stabilitatii raporturilor de proprietate, potrivit prevederilor art. 18 lit. c) si ale art. 45 alin. (2) si (4) din lege;
   d) entitatile obligate la restituire au plenitudine de competenta in solutionarea notificarilor care fac obiectul procedurii administrative. Obligatia de restituire se concretizeaza fie in decizia/dispozitia de restituire in natura, fie in decizia/dispozitia pentru acordarea de masuri reparatorii in echivalent, fie in decizia/dispozitia motivata de respingere a cererii; plenitudinea de competenta rezulta din prevederile art. 25 alin. (1) si (4), art. 26 alin. (1) si ale art. 47 din lege;
   e) sarcina probei proprietatii, a detinerii legale a acesteia la momentul deposedarii abuzive si a calitatii de persoana indreptatita la restituire revine persoanei care pretinde dreptul, in conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) lit. a) si ale art. 23 din lege. In cazul in care pentru imobilul respectiv nu se poate face dovada formala a preluarii de catre stat (de exemplu, decizia administrativa nu este gasita, iar imobilul respectiv se regaseste in patrimoniul statului dupa data invocata ca fiind data preluarii bunului), solutionarea notificarii se va face in functie si de acest element – faptul ca imobilul se regaseste in patrimoniul statului constituie o prezumtie relativa de preluare abuziva;
   f) prevederile legii au caracter de complinire in raport cu alte acte normative reparatorii speciale anterioare si, in cazul in care acestea din urma contin alte masuri, prevederile legii se aplica cu prioritate in raport cu respectivele masuri. Masurile reparatorii prevazute de lege prevaleaza asupra altor proceduri care tind sa inlature de la restituirea in natura bunuri care fac obiectul acesteia. Astfel, incepand cu data intrarii in vigoare a legii, imobilele preluate in mod abuziv nu pot intra in averea debitorului in cazul declansarii procedurii falimentului, potrivit prevederilor Legii nr. 64/1995*) privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare; indisponibilizarile generate de calificarea regimului de proprietate prin actele subsidiare emise in temeiul Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, cu modificarile si completarile ulterioare, nu prezinta relevanta in cursul procedurii administrative de solutionare a notificarilor.
    ___________
   *) Legea nr. 64/1995 a fost abrogata prin Legea nr. 85/2006 incepand cu data de 20 iulie 2006.

   2. Persoanele si entitatile implicate in executarea legii vor avea in vedere respectarea reglementarilor referitoare la proprietate, cuprinse in Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si in protocoalele aditionale la aceasta conventie, ratificate de Romania prin Legea nr. 30/1994, cu modificarile ulterioare, precum si solutiile jurisprudentiale ale Curtii Europene ale Drepturilor Omului.
    Prezinta relevanta deosebita pentru domeniul de aplicare al Legii nr. 10/2001 respectarea exigentelor art. 1 din Primul protocol aditional la Conventie, potrivit caruia:
    „Art. 1. – Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi privat de proprietatea sa decat pentru cauza de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si principiile generale de drept international.
    Dispozitiile precedente nu aduc atingere dreptului pe care il au statele de a pune in vigoare legi pe care le considera necesare pentru a reglementa folosinta bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor sau altor contributii ori amenzi.”

   CAPITOLUL II
  Norme metodologice de aplicare, raportate la fiecare articol din lege

    In intelesul prezentelor norme metodologice, sintagmele si formularile prevazute de lege au urmatoarele semnificatii:
   – unitate detinatoare este fie entitatea cu personalitate juridica care exercita, in numele statului, dreptul de proprietate publica sau privata cu privire la un bun ce face obiectul legii (minister, primarie, institutia prefectului sau orice alta institutie publica), fie entitatea cu personalitate juridica care are inregistrat in patrimoniul sau, indiferent de titlul cu care a fost inregistrat bunul care face obiectul legii (regii autonome, societati/companii nationale si societati comerciale cu capital de stat, organizatii cooperatiste);
   – entitate investita cu solutionarea notificarii este, dupa caz, unitatea detinatoare sau persoana juridica abilitata de lege sa solutioneze o notificare cu privire la un bun care nu se afla in patrimoniul sau (Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, Ministerul Finantelor Publice, alte autoritati publice centrale sau locale implicate).

   Art. 1 din lege*):
   (1) Imobilele preluate in mod abuziv de stat, de organizatiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, precum si cele preluate de stat in baza Legii nr. 139/1940 asupra rechizitiilor si nerestituite, se restituie, in natura, in conditiile prezentei legi.
   (2) In cazurile in care restituirea in natura nu este posibila se vor stabili masuri reparatorii prin echivalent. Masurile reparatorii prin echivalent vor consta in compensare cu alte bunuri sau servicii oferite in echivalent de catre entitatea investita potrivit prezentei legi cu solutionarea notificarii, cu acordul persoanei indreptatite, sau despagubiri acordate in conditiile prevederilor speciale privind regimul stabilirii si platii despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv.
   (3) Masurile reparatorii prin echivalent constand in compensare cu alte bunuri sau servicii se acorda prin decizia sau, dupa caz, dispozitia motivata a entitatii investite potrivit prezentei legi cu solutionarea notificarii. Masurile reparatorii in echivalent constand in despagubiri acordate in conditiile legii speciale privind regimul de stabilire si plata a despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv se propun a fi acordate prin decizia sau, dupa caz, dispozitia motivata a entitatii investite potrivit prezentei legi cu solutionarea notificarii.
   (4) Masurile reparatorii prin echivalent pot fi combinate.
   (5) Primarii sau, dupa caz, conducatorii entitatilor investite cu solutionarea notificarilor au obligatia sa afiseze lunar, in termen de cel mult 10 zile calendaristice calculate de la sfarsitul lunii precedente, la loc vizibil, un tabel care sa cuprinda bunurile disponibile si/sau, dupa caz, serviciile care pot fi acordate in compensareNorme metodologice:
   1.1.
Domeniul de aplicare prevazut la art. 1 alin. (1) din lege este stabilit numai la acele preluari abuzive produse in intervalul 6 martie 1945-22 decembrie 1989 (denumit in continuare perioada de referinta), singura exceptie expresa admisa de lege fiind rechizitiile efectuate in temeiul Legii nr. 139/1940.
    Invocarea oricaror alte temeiuri de preluare abuziva anterioare sau posterioare acestei perioade de referinta nu este admisibila in cadrul procedurii prevazute de lege.
   1.2. Exceptia prevazuta de lege, respectiv Legea nr. 139/1940, este de stricta interpretare si se refera numai la acele bunuri rechizitionate in temeiul legii respective, care se aflau si se afla situate pe teritoriul actual al Romaniei.
   1.3. Aprecierea preluarii ca fiind abuziva se va circumstantia in functie de urmatoarele elemente:
   a) incidenta „preluarii abuzive” nu este prezumata, ci, in functie de fiecare situatie, entitatea obligata prin lege sa solutioneze notificarea trebuie sa aprecieze situatia respectiva ca incadrandu-se in prevederile legii potrivit art. 2 alin. (1) din lege. Pentru cazul special prevazut la art. 11 din lege situatia respectiva se incadreaza in prevederile legii atunci cand deposedarea s-a facut prin expropriere, preluarea fiind considerata a fi aprioric abuziva (lipsa unor despagubiri echitabile);
   b) preluarile de imobile pentru datorii, altele decat cele fiscale (impozite neplatite de proprietar din motive independente de vointa acestuia), izvorate din contracte de creditare pentru construirea sau, dupa caz, pentru achizitionarea imobilului, ca urmare a neplatii ratelor aferente creditului respectiv de catre debitor din vina acestuia, nu se incadreaza in categoria preluarilor abuzive; cu toate acestea, in cazul in care imobilul preluat era grevat la data preluarii de o ipoteca constituita in favoarea creditorului, iar ulterior aceasta ipoteca a fost radiata, in tot sau in parte, ca urmare a unor acte normative, urmeaza a se considera ca bunul respectiv a fost preluat abuziv de la proprietar si ca atare se poate dispune restituirea in natura a imobilului respectiv liber de orice sarcini, potrivit art. 9 din lege (indeplinirea obligatiilor izvorate din contractul de creditare garantat cu o ipoteca nu este imputabila proprietarului, ci celui care l-a lipsit de vocatia de a respecta contractul de creditare);
   c) nu constituie preluare abuziva si deci nu fac obiectul legii urmatoarele categorii de situatii:
   – confiscarea unor bunuri de catre stat ca urmare a aplicarii masurii confiscarii dispuse de instanta judecatoreasca ca pedeapsa complementara pentru savarsirea unor infractiuni economice;
   – confiscarea unor bunuri ca urmare a savarsirii unor crime contra umanitatii sau crime de razboi savarsite in perioada 6 septembrie 1940-9 mai 1945 (cum ar fi: persoanele vinovate de crime de razboi, gardieni de lagare sau alte persoane care se incadreaza in prevederile Legii nr. 312/1945 pentru urmarirea si sanctionarea celor vinovati de dezastrul tarii sau crime de razboi, cu completarile ulterioare). Desi Legea nr. 312/1945, cu completarile ulterioare, este un act normativ in temeiul caruia s-au confiscat imobile ca pedeapsa penala complimentara, care a fost emis dupa 6 martie 1945, masurile sanctionatorii se refera la situatii anterioare acestei date de referinta. De aceea, in aceste cazuri nu se pot recunoaste drepturi reparatorii unor persoane pentru fapte incriminate si de legislatia penala in vigoare (ar echivala cu acordarea de masuri reparatorii pentru pedepse complimentare dispuse cu privire la fapte penale grave comise in perioada dictaturii fasciste/antonesciene/hortyste);
   – distrugerile de constructii in timp de razboi, ca urmare a unor bombardamente, incendii sau altele asemenea; terenurile pe care acestea s-au aflat fac obiectul legii in conditiile prevazute la art. 10 alin. (7) din aceasta.
   1.4. Solutii privind cazul unor acte normative emise sub imperiul Constitutiei din 1965 sau al anumitor situatii juridice conexe, prin care s-au preluat imobile:
   A. Legea nr. 4/1973 privind dezvoltarea constructiei de locuinte si vanzarea de locuinte din fondul de stat catre populatie, republicata, cu modificarile ulterioare – cu privire la acest act normativ se va avea in vedere ca potrivit art. 5 o persoana nu putea avea in proprietate personala decat o singura casa de locuit, iar daca dobandea o a doua locuinta, art. 52 alin. 1 din aceeasi lege impunea ca una dintre ele (la alegerea proprietarului) sa fie instrainata in termen de un an de la dobandire; daca aceasta dispozitie nu era respectata, una dintre cele doua locuinte trecea in proprietatea statului cu plata unei despagubiri.
    Pentru procedura administrativa de restituire prevazuta de lege urmeaza a se considera ca, in ipoteza in care persoana care a dobandit o a doua locuinta si a instrainat-o in termenul prevazut de lege catre o alta persoana, proprietarul vanzator a fost indestulat cu pretul primit si ca atare nu se mai pot pretinde alte masuri reparatorii. Insa, in cazul in care proprietarul caruia ii revenea obligatia de instrainare nu a dat curs acestei obligatii si locuinta respectiva a fost trecuta in proprietatea statului cu plata unei despagubiri, urmeaza a se considera ca preluarea a fost abuziva si ca atare persoana indreptatita va avea beneficiul masurilor reparatorii prevazute de lege, cu urmatoarele distinctii:
   – in ipoteza in care locuinta respectiva nu a fost instrainata de catre stat, se va dispune restituirea in natura cu obligatia rambursarii de catre persoana indreptatita a despagubirii primite, actualizata cu coeficientul de actualizare prevazut la art. I alin. (1) al titlului II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 184/2002, (chiriasii vor avea beneficiul masurilor de protectie prevazute de lege);
   – in ipoteza in care locuinta respectiva a fost instrainata legal, se acorda persoanei indreptatite celelalte masuri reparatorii prevazute de lege pentru diferenta dintre despagubirea primita, actualizata cu coeficientul de actualizare prevazut la art. I alin. (1) al titlului II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 184/2002, cu modificarile ulterioare, si valoarea de piata a locuintei preluate, stabilita potrivit standardelor internationale de evaluare.
   B. Decretul nr. 223/1974 privind reglementarea situatiei unor bunuri: cu privire la acest act normativ urmeaza a se considera ca preluarea a fost abuziva atat in cazul trecerii imobilului fara plata in proprietatea statului cu titlu de sanctiune pentru cei care au plecat fraudulos din tara sau care, fiind plecati in strainatate, nu s-au inapoiat la expirarea termenului stabilit pentru inapoierea in tara, cat si cazul in care persoana a facut cerere de plecare definitiva din tara si a instrainat in mod obligatoriu locuinta sa catre stat. 

    Cazuri posibile si recomandari de solutionare:
   – in ipoteza in care locuinta respectiva nu a fost instrainata de stat catre o terta persoana, se va dispune restituirea in natura, cu obligatia respectarii drepturilor chiriasilor prevazute de lege si, dupa caz, cu obligatia rambursarii de catre persoana indreptatita a despagubirii primite, actualizate cu coeficientul de actualizare prevazut la art. I alin. (1) al titlului II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 184/2002;
   – in ipoteza in care locuinta respectiva a fost instrainata legal catre o terta persoana, se vor acorda persoanei indreptatite celelalte masuri reparatorii prevazute de lege; in cazul in care persoana a facut cerere de plecare definitiva din tara si a instrainat in mod obligatoriu locuinta sa catre stat, se vor acorda persoanei indreptatite celelalte masuri reparatorii prevazute de lege pentru diferenta dintre suma primita, actualizata cu coeficientul de actualizare prevazut la art. I alin. (1) al titlului II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 184/2002, si valoarea de piata a locuintei, stabilita potrivit standardelor internationale de evaluare.
   C. Legea nr. 58/1974 privind sistematizarea teritoriului si localitatilor urbane si rurale: prezinta relevanta deosebita prevederile art. 30 si 31 din respectiva lege, prin care s-a stabilit ca terenurile din intravilan (perimetrul construibil) pot fi dobandite numai prin mostenire legala, iar in caz de instrainare a constructiilor, terenul aferent acestora trecea in proprietatea statului cu plata unei despagubiri.
    Avand in vedere ca legiuitorul de dupa anul 1989 a solutionat aceasta problema in favoarea dobanditorilor constructiilor, recunoscand acestora dreptul/vocatia de a obtine titluri de proprietate pentru terenul aferent constructiei cumparate, urmeaza a se considera ca aceste situatii nu cad sub incidenta legii.
    Cat priveste ipoteza in care, ulterior instrainarii, constructia proprietatea dobanditorului a fost preluata si mai apoi demolata, acesta din urma, neavand dreptul/vocatia de a obtine titlu de proprietate pentru terenul aferent constructiei cumparate, regimul juridic al acestor categorii de terenuri ramane supus incidentei prezentei legi in favoarea persoanei indreptatite – proprietar al terenului la data trecerii acestuia in proprietatea statului. In acest caz, in situatia in care terenul este liber, acesta se va restitui in natura, cu obligatia rambursarii de catre persoana indreptatita a despagubirii primite, actualizata cu coeficientul de actualizare prevazut la art. I alin. (1) al titlului II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 184/2002. In situatia in care, potrivit legii, terenul nu poate fi restituit in natura, se vor acorda persoanei indreptatite celelalte masuri reparatorii prevazute de lege pentru diferenta dintre despagubirea primita, actualizata cu coeficientul de actualizare prevazut la art. I alin. (1) al titlului II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 184/2002, si valoarea de piata a terenului, stabilita potrivit standardelor internationale de evaluare.
   1.5. In cazul in care unitatea detinatoare sau entitatea investita cu solutionarea notificarii apreciaza, pe baza actelor doveditoare depuse de persoana care se pretinde indreptatita si pe baza analizei imprejurarilor de fapt si drept ale situatiei invocate in notificare, ca:
   a) preluarea nu a fost abuziva;
   b) dreptul de proprietate si calitatea de mostenitor nu sunt dovedite;
   c) proprietarul nu avea vocatia de a fi persoana indreptatita potrivit legii (de exemplu: este criminal de razboi, persoana ale carei bunuri au fost confiscate ca pedeapsa complimentara, este renuntator si altele asemenea), va emite o decizie motivata de respingere a notificarii. 
1.6.Decizia de respingere a notificarii, intemeiata pe motivele prevazute la pct. 1.5, poate fi atacata de persoana care se pretinde indreptatita la sectia civila a tribunalului in a carui circumscriptie teritoriala se afla sediul unitatii detinatoare/entitatii investite cu solutionarea notificarii, in conditiile art. 26 alin. (3) din lege, in termen de 30 de zile de la comunicare.
   1.7.Masura reparatorie referitoare la compensarea cu alte bunuri sau servicii oferite in echivalent, prevazuta la art. 1 alin. (2) si (3) din lege, permite entitatii obligate la restituire sa ofere persoanei indreptatite, prin compensare in echivalent, orice bunuri sau servicii disponibile, pe care le detine si care sunt acceptate de persoana indreptatita. In acest sens, entitatea investita cu solutionarea cererii de restituire poate propune persoanei indreptatite, ca masura reparatorie alternativa, acordarea de bunuri: terenuri, constructii aflate pe alte amplasamente sau bunuri mobile, aflate in circuitul civil, care sunt detinute de aceasta. In cazul institutiilor publice care au in administrare imobile disponibile, aflate in proprietatea publica a statului sau a unitatii administrativ-teritoriale, si se apreciaza ca acestea pot face obiectul compensarii cu un alt imobil a carui restituire in natura nu este posibila potrivit legii, bunurile disponibile cu regim de proprietate publica se pot dezafecta si trece in proprietatea privata a statului sau, dupa caz, a unitatii administrativ-teritoriale, potrivit prevederilor Legii nr. 213/1998, cu modificarile si completarile ulterioare, urmand ca, odata intrat in circuitul civil, imobilul respectiv sa fie atribuit prin compensare ca masura reparatorie persoanei indreptatite la restituire. In aceste cazuri decizia/dispozitia motivata de restituire prin compensare cu alt imobil in echivalent va urma regimul prevazut la art. 25 alin. (4) si ale art. 26 alin. (5) din lege.
   1.8. Daca unitatea detinatoare obligata la restituire este operator economic, aceasta poate acorda in cadrul ofertei de compensare diverse servicii pe care aceasta le presteaza in cadrul obiectului sau de activitate (cum ar fi: construirea unei locuinte, repararea, renovarea sau intretinerea unei alte constructii detinute de solicitant, efectuarea unor lucrari de racordare la utilitatile publice, efectuarea de lucrari de instalatii, amenajarea unor alte spatii detinute de persoana indreptatita ca spatii de recreere sau productie ori altele asemenea).
   1.9. In cazul compensarii cu servicii, decizia/dispozitia de compensare va fi insotita de contractul de furnizare sau, dupa caz, de contractul de prestari de servicii care urmeaza regimul contractual de drept comun. Rezilierea contractului respectiv din vina exclusiva a unitatii obligate la restituire atrage desfiintarea de drept a deciziei/dispozitiei de compensare. In aceste cazuri decizia/dispozitia motivata de restituire prin compensare cu alte bunuri sau servicii in echivalent va urma regimul prevazut la art. 26 alin. (6) din lege.
   1.10. Modelele orientative ale principalelor decizii/dispozitii care se emit in aplicarea legii sunt prevazute in anexele nr. 1-4 la prezentele norme metodologice.

   Art. 2 din lege*):
   (1) In sensul prezentei legi, prin imobile preluate in mod abuziv se intelege:
   a) imobilele nationalizate prin Decretul nr. 92/1950 pentru nationalizarea unor imobile, cu modificarile si completarile ulterioare, prin Legea nr. 119/1948 pentru nationalizarea intreprinderilor industriale, bancare, de asigurari, miniere si de transporturi, precum si prin alte acte normative de nationalizare;
   b) imobilele preluate prin confiscarea averii, ca urmare a unei hotarari judecatoresti de condamnare pentru infractiuni de natura politica, prevazute de legislatia penala, savarsite ca manifestare a opozitiei fata de sistemul totalitar comunist;
   c) imobilele donate statului sau altor persoane juridice in baza Decretului nr. 410/1948 privind donatiunea unor intreprinderi de arte grafice, a Decretului nr. 478/1954 privind donatiile facute statului si altele asemenea, neincheiate in forma autentica, precum si imobilele donate statului sau altor persoane juridice, incheiate in forma autentica prevazuta de art. 813 din Codul civil, in acest din urma caz daca s-a admis actiunea in anulare sau in constatarea nulitatii donatiei printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila;
   d) imobilele preluate de stat pentru neplata impozitelor ca urmare a unor masuri abuzive impuse de stat, prin care drepturile proprietarului nu puteau fi exercitate;
   e) imobilele considerate a fi fost abandonate, in baza unei dispozitii administrative sau a unei hotarari judecatoresti pronuntate in temeiul Decretului nr. 111/1951 privind reglementarea situatiei bunurilor de orice fel supuse confiscarii, confiscate, fara mostenitori sau fara stapan, precum si a unor bunuri care nu mai folosesc institutiilor bugetare, in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989;
   f) imobilele preluate de stat in baza unor legi sau a altor acte normative nepublicate, la data preluarii, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, sau in Buletinul Oficial;
   g) imobilele preluate de stat in baza Legii nr. 139/1940 asupra rechizitiilor si care nu au fost restituite ori pentru care proprietarii nu au primit compensatii echitabile;
   h) orice alte imobile preluate de stat cu titlu valabil, astfel cum este definit la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, cu modificarile si completarile ulterioare;
   i) orice alte imobile preluate fara titlu valabil sau fara respectarea dispozitiilor legale in vigoare la data preluarii, precum si cele preluate fara temei legal prin acte de dispozitie ale organelor locale ale puterii sau ale administratiei de stat.
   (2) Persoanele ale caror imobile au fost preluate fara titlu valabil isi pastreaza calitatea de proprietar avuta la data preluarii, pe care o exercita dupa primirea deciziei sau a hotararii judecatoresti de restituire, conform prevederilor prezentei legi.
    ___________
   *) Este reprodus textul rezultat in urma modificarii si completarii Legii nr. 10/2001, republicata, prin titlul I din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 209/2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 263/2006.

    Norme metodologice:
   2.1. La art. 2 alin. (1) lit. b) din lege invocarea existentei unei „infractiuni de natura politica” implica depunerea ca act doveditor a hotararii judecatoresti de condamnare pentru savarsirea unei infractiuni de natura politica, care a prevazut ca masura complimentara confiscarea averii. In aceste cazuri entitatea obligata la restituire va analiza si va aprecia incidenta beneficiului legii in functie de circumstantele concrete ale fiecarui caz, urmand a se stabili daca infractiunea pentru care s-a dispus condamnarea facea parte din categoria infractiunilor de natura politica, conform reglementarilor in vigoare la data respectiva. Prezinta forta probanta originalul sau copia legalizata a hotararii judecatoresti invocate. De asemenea, dovada privind natura infractiunii se poate face si cu decizia privind acordarea calitatii de luptator in rezistenta anticomunista emisa de Comisia pentru constatarea calitatii de luptator in rezistenta anticomunista in conditiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 214/1999 privind acordarea calitatii de luptator in rezistenta anticomunista persoanelor condamnate pentru infractiuni savarsite din motive politice, si persoanelor impotriva carora au fost dispuse, din motive politice, masuri administrative abuzive, precum si persoanelor care au participat la actiuni de impotrivire cu arme si de rasturnare prin forta a regimului comunist instaurat in Romania, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 568/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, insotita de originalul sau copia legalizata a hotararii judecatoresti de condamnare pentru savarsirea unei infractiuni de natura politica. 

   2.2. Art. 2 alin. (1) lit. c) din lege vizeaza doua ipoteze, respectiv imobilele donate statului sau altor persoane juridice in baza Decretului nr. 410/1948 privind donatiunea unor intreprinderi de arte grafice sau a Decretului nr. 478/1954 privind donatiile facute statului si imobilele donate statului sau altor persoane juridice, incheiate in forma autentica prevazuta de art. 813 din Codul civil. In acest ultim caz se va acorda beneficiul legii numai daca s-a admis actiunea in anulare sau in constatarea nulitatii donatiei printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila si numai dupa ce persoana indreptatita va depune originalul sau copie legalizata de pe respectiva hotarare. 

   2.3. La art. 2 alin. (1) lit. d) din lege formularea „neplata impozitelor ca urmare a unor masuri abuzive impuse de stat, prin care drepturile proprietarului nu puteau fi exercitate” vizeaza: arestarea persoanei pentru motive politice, deportarea acesteia pe motive politice, internare fortata in unitati sanitare, fuga din tara pentru evitarea unei pedepse ca urmare a opozitiei fata de regimul comunist, incidenta unor alte masuri abuzive impuse de stat, prin care drepturile proprietarului nu puteau fi exercitate.

   2.4. La art. 2 alin. (1) lit. g) din lege formularea alternativa „si care nu au fost restituite ori pentru care proprietarii nu au primit compensatii echitabile” are urmatoarele consecinte:
   a) in cazul bunurilor nerestituite, este necesar ca persoana care se pretinde indreptatita sa faca dovada proprietatii asupra imobilului respectiv la data rechizitionarii (actul de proprietate impreuna cu bonul sau chitanta provizorie, potrivit art. 9 din Legea nr. 139/1940); in acest caz se va solicita persoanei indreptatite sa prezinte o declaratie autentificata data pe propria raspundere, prin care aceasta declara ca pentru imobilul rechizitionat nu s-au acordat despagubiri potrivit art. 8 alin. 3 din Legea nr. 139/1940;
   b) in ipoteza in care se solicita numai compensatii echitabile (deci in completare), persoana care se pretinde a fi indreptatita trebuie sa prezinte dovada proprietatii asupra imobilului respectiv la data rechizitionarii (actul de proprietate impreuna cu bonul sau chitanta provizorie, potrivit art. 9 din Legea nr. 139/1940) si totodata sa precizeze suma estimata ca fiind diferenta care, in opinia sa, completeaza in mod echitabil valoarea imobilului rechizitionat. 

   2.5. A. La art. 2 alin. (1) lit. h) din lege trimiterea la alin. (1) al art. 6 din Legea nr. 213/1998, cu modificarile si completarile ulterioare, este de stricta interpretare si ca atare nu se refera la acele situatii individuale in care, in temeiul alin. (3) al aceluiasi articol din legea mentionata, instanta s-a pronuntat cu privire la valabilitatea titlului (aceste calificari avand relevanta numai pentru cauza solutionata de instantele judecatoresti). In faza administrativa de solutionare a notificarilor unitatea detinatoare nu este tinuta a respecta eventualele calificari cuprinse in decizii sau in hotarari ale instantelor judecatoresti dispuse in alte cauze similare.
   B. In cazul in care persoana indreptatita, desi a optat pentru procedura administrativa de restituire prevazuta de lege, invoca si prezinta o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila care vizeaza imobilul notificat pentru restituire in natura, prin care s-a stabilit, in temeiul art. 6 alin. (3) din Legea nr. 213/1998, cu modificarile si completarile ulterioare, ca preluarea s-a facut „fara titlu” sau „fara titlu valabil”, unitatea notificata este obligata sa respecte calificarea respectiva sau, dupa caz, sa puna imediat in executare hotararea judecatoreasca.
   C. In cazul in care, pentru imobilul notificat de catre o persoana care se pretinde indreptatita, exista o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, prin care s-a admis actiunea in revendicare a unei alte persoane, unitatea notificata este obligata sa respinga notificarea respectiva pentru acest motiv si, dupa caz, sa puna in executare imediat respectiva hotarare judecatoreasca. 
2.6. La art. 2 alin. (1) lit. i) din lege se statueaza competenta entitatii investite cu solutionarea notificarii de a califica, in cadrul procedurii administrative de solutionare a notificarii, imprejurarea ca preluarea s-a facut fara titlu valabil, fara a mai fi necesara parcurgerea unei alte proceduri care ar implica preexistenta unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile pronuntate in temeiul art. 6 alin. (3) din Legea nr. 213/1998, cu modificarile si completarile ulterioare. In cadrul procedurii administrative de rezolvare a notificarilor, entitatea implicata in aplicarea legii are libertatea de a aprecia, in functie de circumstantele fiecarui caz, daca actul normativ constituie titlu valabil sau titlu nevalabil pentru preluarea imobilului respectiv.

   Art. 3 din lege:
   (1) Sunt indreptatite, in intelesul prezentei legi, la masuri reparatorii constand in restituire in natura sau, dupa caz, prin echivalent:
   a) persoanele fizice, proprietari ai imobilelor la data preluarii in mod abuziv a acestora;
   b) persoanele fizice, asociati ai persoanei juridice care detinea imobilele si alte active in proprietate la data preluarii acestora in mod abuziv;
   c) persoanele juridice, proprietari ai imobilelor preluate in mod abuziv de stat, de organizatii cooperatiste sau de orice alte persoane juridice dupa data de 6 martie 1945; indreptatirea la masurile reparatorii prevazute de prezentul articol este conditionata de continuarea activitatii ca persoana juridica pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi sau de imprejurarea ca activitatea lor sa fi fost interzisa sau intrerupta in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, iar acestea sa-si fi reluat activitatea dupa data de 22 decembrie 1989, daca, prin hotarare judecatoreasca, se constata ca sunt aceeasi persoana juridica cu cea desfiintata sau interzisa, precum si partidele politice a caror activitate a fost interzisa sau intrerupta in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, daca si-au reluat activitatea in conditiile legii.
   (2) Ministerele, celelalte institutii publice ale statului sau ale unitatilor administrativ-teritoriale, inclusiv cele autonome sau independente, regiile autonome, companiile/societatile nationale, societatile comerciale cu capital de stat, precum si cele privatizate, potrivit legii, nu au calitatea de persoane indreptatite si nu fac obiectul prezentei legi.

    Norme metodologice:
   3.1.
Formularea persoanele fizice, proprietari ai imobilelor la data preluarii in mod abuziv a acestora, prevazuta la art. 3 alin. (1) lit. a) din lege, are semnificatia ca in cadrul procedurii administrative, sarcina probei detinerii proprietatii incumba persoanei care pretinde dreptul (potrivit principiului actori incumbit probatio). 

   3.2. La art. 3 alin. (1) lit. b) din lege sintagma asociati ai persoanei juridice se va considera ca avand semnificatia si de „actionari la persoana juridica”, deoarece altfel ar insemna o abordare restrictiva care ar viza numai asociatii din cadrul unei societati cu raspundere limitata (regimul unor astfel de societati nu era reglementat in perioada vizata – 1948) sau al unei societati in participatiune. Textul se va corobora si cu prevederea art. 31 alin. (3), (4) si (6) din lege, care face referire la „actiuni” (deci nu la „parti sociale” sau „aporturi”). 

   3.3. La art. 3 alin. (2) din lege ministerele sau celelalte institutii publice ale statului ori ale unitatilor administrativ-teritoriale, organizate ca persoane juridice, nu fac parte din categoria persoanelor juridice indreptatite la restituire potrivit procedurii prevazute de lege. Pentru institutiile publice care au in administrare bunuri ale statului sau ale unitatilor administrativ-teritoriale reglementarea unor probleme de proprietate sau, dupa caz, de administrare se face prin acte administrative, fie potrivit Legii nr. 213/1998, cu modificarile si completarile ulterioare, fie potrivit Legii nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor, cu modificarile si completarile ulterioare. De asemenea, in cazul societatilor comerciale cu capital de stat sau in cazul celor privatizate nu se poate acorda beneficiul masurilor reparatorii prevazute de lege, deoarece, pe de o parte, temeiul dobandirii capitalului de catre noii actionari este contractul de vanzare-cumparare de actiuni si, pe de alta parte, nu se poate invoca principiul succesivitatii persoanei juridice intrucat ar echivala cu acordarea unor drepturi necuvenite in raport cu noii actionari (imbogatire fara just temei). Semnalam ca numai fostii asociati sau actionari de la data preluarii abuzive beneficiaza de masuri reparatorii.
    In cazul in care exista astfel de notificari sau alte cereri prin care se invoca incidenta legii, acestea se vor respinge ca inadmisibile.

   Art. 4 din lege:
   (1) In cazul in care restituirea este ceruta de mai multe persoane indreptatite coproprietare ale bunului imobil solicitat, dreptul de proprietate se constata sau se stabileste in cote-parti ideale, potrivit dreptului comun.
   (2) De prevederile prezentei legi beneficiaza si mostenitorii legali sau testamentari ai persoanelor fizice indreptatite.
   (3) Succesibilii care, dupa data de 6 martie 1945, nu au acceptat mostenirea sunt repusi de drept in termenul de acceptare a succesiunii pentru bunurile care fac obiectul prezentei legi. Cererea de restituire are valoare de acceptare a succesiunii pentru bunurile a caror restituire se solicita in temeiul prezentei legi.
   (4) De cotele mostenitorilor legali sau testamentari care nu au urmat procedura prevazuta la cap. III profita ceilalti mostenitori ai persoanei indreptatite care au depus in termen cererea de restituire.

    Norme metodologice:
   4.1. La art. 4 alin. (1) din lege, in cazul in care restituirea aceluiasi imobil este ceruta de mai multe persoane indreptatite, care invoca un titlu de proprietate ce atesta existenta unei coproprietati la data preluarii abuzive, se va emite o decizie de restituire in care se vor consemna cotele ideale prevazute in titlul de proprietate invocat. In cazul in care numai o parte din fostii proprietari a solicitat restituirea pe calea legii, decizia de restituire se va limita numai la cotele ideale cuvenite acestora. Ulterior emiterii deciziei de restituire, coproprietarii pot iesi din indiviziune pe calea dreptului comun.
   4.2. La art. 4 alin. (2) din lege norma referitoare la accesul mostenitorilor persoanei indreptatite la beneficiul legii implica o analiza calificata a actelor doveditoare depuse de solicitant (acte de stare civila, certificate de mostenitor, daca acestea exista, testamente) pentru stabilirea calitatii de mostenitor legal sau testamentar. Avand in vedere complexitatea materiei, se recomanda entitatilor investite cu solutionarea notificarilor sa apeleze fie la serviciile unor notari publici, fie ale juristilor din cadrul entitatii respective. Mentionam ca legiuitorul a lasat, intr-o prima faza, aceasta analiza si calificare (a calitatii de mostenitor) la aprecierea unitatii detinatoare sau a entitatii investite cu solutionarea notificarii. In cazul in care se depune „certificat de calitate” emis de un notar public, potrivit legii, entitatea investita va solutiona notificarea si pe baza acestuia.
   4.3. In cazul in care restituirea aceluiasi imobil este ceruta de mai multe persoane indreptatite, care sunt succesoare ale titularului si care sunt rude de acelasi grad (deci care au vocatie legala sau testamentara, dupa caz, la mostenire), si comisia de analiza a notificarilor nu poate stabili cotele cuvenite fiecaruia dintre succesori, decizia de restituire se va emite pe numele tuturor, urmand ca stabilirea cotelor de proprietate ale acestora sa se faca potrivit dreptului comun intern aplicabil mostenirii (persoanele respective vor face partajarea conventionala sau, in lipsa intelegerii partilor, se vor adresa instantei judecatoresti pentru stabilirea cotelor si, eventual, pentru iesirea din indiviziune).
   4.4. In toate cazurile stabilirea calitatii de mostenitor (legal sau testamentar) se face potrivit legii civile romane.
   4.5. In cazul acestei legi, termenul de acceptare a succesiunii coincide cu termenul pentru depunerea notificarii si este cel rezultat in urma prelungirii termenului initial prevazut de art. 22 alin. (1), respectiv 12 luni de la intrarea in vigoare a respectivei legi (6 + 3 + 3 = 12 luni), deci pana la 14 februarie 2002

Litigii,consultanta pe legea 10\2001 la Casa de avocatura Coltuc

4 comentarii la „Norma metodologica de aplicare a Legii 10/2001”

  1. Am incercat singura sa ma descurc in aflarea stadiului dosarului nr.339/cc-Bucuresti, ref. la Restituirea Proprietatilor (de fapt, un teren), eu optind ptr. varianta „actiuni”, insa nu reusesc sa aflu nimic concludent.Deci, am primit de la ANRP o adresa in care mi se spune ca acest dosar este in lucru…dar asta am aflat-o si personal cind am fost acolo…Adresa trimisa de ei catre mine are nr.833611/17.12.2009 , dar nici pina la aceasta data nu am primit nici o alta instiintare sau vreun email referitor la aceasta problema. Puteti sa ma indrumati in vreun fel sau sa-mi dati vreun sfat? V-as fi foarte recunoscatoare, intrucit, din 2001 si pina azi m-am descurcat singura dar…acum m-am impotmolit. Va multumesc anticipat pentru timpul acordat acestor rinduri, cu respect, Lumy (Luminita Maruntu).

  2. puteti va rog sa-mi comunicati prin mail daca dupa ce o cerere a fost validata de primarie si prefectura la ce instutie ajunge , in cazul in care nu se poate face restituirea in natura ?
    multumesc

Lasă un comentariu