Incredintarea minorului rezultat din casatoria partilor

tinand seama exclusiv de interesul acestuia, in care scop se are in vedere varsta, sexul si atasamentul lui fata de unul din parinti, garantiile morale si materiale pentru asigurarea unei dezvoltari fizice si intelectuale corespunzatoare.

Judecatoria Pitesti a admis actiunea de divort introdusa de reclamant si a desfacut casatoria din vina exclusiva a sotiei parate, incredintand mamei pentru crestere si educare pe minorul in varsta de trei ani (la data pronuntarii sentintei) cu consecinta obligarii reclamantului la plata unei contributii de intretinere.

Solutia a fost mentinuta in ceea ce priveste incredintarea copilului de Tribunalul Arges, care a admis apelul reclamantului doar in legatura cu dispozitiile referitoare la momentul de la care trebuia obligat la plata pensiei, mentinandu-se in rest sentinta.

Sesizata cu recursul reclamantului, Curtea de apel a casat in parte decizia si in fond a incredintat pe minor tatalui recurent, considerandu-se ca este in interesul acestuia sa ramana in continuare in mediul familial in care a crescut si care sa-i ofere afectiune si bune conditii materiale si morale.

Motivarea deciziei, punand in discutie dispozitiile cuprinse in art. 42 din Codul familiei, mentioneaza situatia de fapt dedusa din probele de la dosar, respectiv ca parata a parasit domiciliul conjugal, lasand pe minor la o varsta frageda in ingrijirea exclusiva a reclamantului, care a fost ajutat in timp de bunicii paterni, iar ulterior nu a insistat in a i se incredinta copilul si nici nu l-a mai vizitat.

Pe de alta parte, a mai rezultat din aceleasi probe ca minorul a fost crescut in conditii bune de reclamant si parintii sai, care i-au asigurat o ingrijire si educare corespunzatoare, ceea ce s-a confirmat si prin raportul de ancheta sociala intocmit de autoritatea tutelara, toate acestea justificand solutia de incredintare adoptata in recurs.