Notă: Instanţa a avut în vedere prevederile art.72 din Legea nr. 188/1999 în forma republicată în M.Of. nr. 251 din 22/03/2004. Legea nr. 188/1999 a fost republicată în M.Of. nr. 365 din 29/05/2007, articolele căpătând o nouă numerotare.
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Buzău, reclamantul MV a chemat în judecată Inspecţia Piscicolă, solicitând anularea deciziei nr. 74 din 6 aprilie 2005, deciziei nr. 75 din 6 aprilie 2005, pe care le-a considerat nelegale şi netemeinice.
Prin sentinţa nr. 589 din 22 mai 2006 pronunţată de Tribunalul Buzău – Secţia comercială şi de contencios administrativ a fost declinată competenţa de soluţionare a cererii reclamantului împotriva Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură în favoarea Curţii de Apel Ploieşti .
Curtea de Apel Ploieşti – Secţia comercială şi de contencios-administrativ, prin sentinţa nr. 213 din 26 octombrie 2006, a respins ca nefondată acţiunea reclamantului.
Pentru a motiva această soluţie instanţa de fond a reţinut faptul că reclamantul a participat la concursul organizat pentru funcţia publică de consilier principal.
S-a efectuat un control şi s-a constatat că o parte din cei încadraţi, între care şi reclamantul, au fost salariaţi şi încadraţi cu nerespectarea dispoziţiilor Hotărârii Guvernului nr. 1209/2003, acordându-se alte trepte de salarizare decât cele legale şi beneficiind de drepturi salariale necuvenite.
Pârâta a emis decizia nr. 74 din 6 aprilie 2005 prin care a anulat decizia iniţială de încadrare a acestuia şi s-a procedat la încadrarea lui legală, potrivit art. 49 alin. 1 şi 2 din Hotărârea Guvernului nr. 1209/2003 şi Decizia nr. 75 din 6 aprilie 2005 prin care s-au imputat acestuia sumele încasate necuvenit.
S-a apreciat că acţiunea reclamantului este nefondată pentru că, potrivit art. 73 alin. (1) din Legea nr. 188/1999, repararea pagubelor aduse autorităţilor şi instituţiilor publice se dispune de către conducătorul autorităţii sau instituţiei respective prin emiterea unui ordin sau dispoziţii de imputare, în termen de 30 de zile de la constatarea pagubei.
Deciziile emise respectă principiul înscris în art. 72 lit. b) din Legea nr. 188/1999 privind răspunderea civilă a funcţionarilor publici care poate fi antrenată şi în situaţia în care i s-au acordat drepturi salariale necuvenite şi care trebuie restituite.
Referitor la nerespectarea condiţiilor de formă şi conţinut a deciziilor contestate s-a considerat că acest motiv este nefondat pentru că Legea nr. 188/1999 nu reglementează, sub sancţiunea nulităţii conţinutul dispoziţiei de încadrare, nu se poate reţine nulitatea acestora.
Împotriva acestei sentinţe reclamantul a declarat recurs.
Acesta susţine că prin Deciziile nr. 74 şi 75 din 6 aprilie 2005 s-a dispus în mod nelegal asupra funcţiei şi salarizării sale, cu efecte retroactive, ceea ce încalcă principiul neretroactivităţii.
Pentru că prin art. 1 din Decizia nr. 74/2005 s-a anulat Decizia nr. 53/2004, iar prin art. 2 a fost încadrat în funcţia de consilier A II – 3 rezultă că raportul public de serviciu iniţial a fost modificat unilateral de instituţia publică.
Deciziile atacate sunt considerate nelegale şi prin raportare la prevederile art. 3 lit. f) din Legea nr. 188/1999 prin care se garantează stabilitatea funcţiei publice.
Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură a formulat întâmpinare şi a solicitat respingerea recursului.
Pe cale de excepţie, a fost invocată inadmisibilitatea acţiunii în conformitate cu dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 554/2004, deoarece reclamantul nu a efectuat procedura prealabilă la autoritatea emitentă a actului sau la autoritatea ierarhic superioară celei emitente.
Pe fond, s-a solicitat respingerea recursului şi menţinerea hotărârii instanţei de fond având în vedere faptul că prin Decizia nr. 74 din 6 aprilie 2005 nu se modifică încadrarea reclamantului, ci numai a fost modificată treapta de salarizare în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1209/2003, care nu echivalează cu modificarea raportului de serviciu.
Recursul este fondat.
Reclamantul a participat la concursul organizat de Inspecţia Piscicolă pentru ocuparea funcţiei de consilier principal în cadrul Filialei Bazinului Inferior al Dunării şi prin Decizia Inspectoratului General nr. 53 din 17 august 2004 a fost numit în funcţia publică de consilier principal clasa I, gr. 3, cu un salariu de încadrare de 7.850.000 lei.
Prin Decizia nr. 74 din 6 aprilie 2005 emisă de Inspectoratul General al Inspecţiei Piscicole au fost anulate prevederile art. 1 din Decizia nr. 53 din 17 august 2004, care se referă la încadrarea şi salarizarea reclamantului, şi s-au stabilit retroactiv salariile de încadrare pentru funcţia de consilie principal A II – 3 pentru reclamant în perioada 23 august 2004 – 31 martie 2005, invocându-se dispoziţiile O.U.G. nr. 82/2004 şi ale O.U.G. nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici pentru anul 2005, recomandările conţinute în Raportul de audit nr. 48/07 din 11 februarie 2005 aprobat de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi dispoziţiile art. 49 alin. 1 şi 2 din Hotărârea Guvernului nr. 1209 din 14 octombrie 2003 privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici.
Invocându-se aceleaşi considerente, prin Decizia nr. 75 din 6 aprilie 2005 emisă de Inspectoratul General al Inspecţiei Piscicole i-a fost imputată suma de 28.711.705 lei reprezentând drepturi salariale acordate necuvenit în perioada 23 august 2004 – 31 martie 2005, urmând ca suma să fie recuperată în conformitate cu angajamentul de plată nr. 28 din 6 aprilie 2005.
Referitor la prima Decizie, nr. 74 din 6 aprilie 2005 se constată că art. 49 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1209/2003 s-a referit la modul de stabilire a salariilor de bază pentru anul 2003 în ce priveşte candidaţii declaraţi admişi la concursul pentru ocuparea funcţiilor publice de execuţie în condiţiile art. 48, text care a fost aplicabil şi la nivelul anului 2004, în conformitate cu art. 28 din O.U.G. nr. 123/2003.
La emiterea deciziei, însă, nu s-a ţinut seama de faptul că efectele unui act administrativ se produc numai pentru viitor şi nu pot retroactiva.
Cum prin această decizie se prevăd efecte şi pentru trecut, va fi modificată parţial decizia nr. 74 din 6 aprilie 2005, în sensul că, aceasta va produce efecte numai pentru viitor, respectiv începând cu data emiterii sale – 6 aprilie 2005 astfel că instanţa de fond a pronunţat o soluţie cu aplicarea greşită a legii.
Nu pot fi reţinute susţinerile reclamantului privind modificarea raportului public de serviciu, pentru că potrivit art. 75 din Legea nr. 188/1999 modificarea raporturilor de serviciu se realizează prin delegare, detaşare, transfer, mutarea în cadrul altui compartiment al autorităţii sau instituţiei publice sau exercitarea cu caracter temporar a unei funcţii publice de conducere, ceea ce nu s-a produs în speţă.
Pentru că, iniţial, încadrarea a fost greşită s-a procedat la încadrarea legală, singura nelegalitate fiind legată de efectul retroactiv al deciziei.
În privinţa celei de-a doua decizii prin care i-a fost imputată suma încasată în perioada 27 august 2004 – 30 martie 2005, ca urmare a greşitei încadrări, se constată că aceasta este nelegală.
În decizie se face referire la un angajament de plată, dar care nu a fost prezentat la dosar, iar reclamantul susţine că nu a semnat un asemenea angajament.
Este adevărat că prin art. 72 din Legea nr. 188/1999 este prevăzută răspunderea civilă a funcţionarului public pentru nerestituirea în termen legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit, dar, în cauză, nu s-a făcut dovada că reclamantul ar fi avut vreo culpă, mai ales că sumele reprezintă plata pentru funcţia publică exercitată de reclamant. Decizia nr. 74 din 6 aprilie 2005 a fost anulată pentru efectele sale retroactive, iar în decizia nr. 75 din 6 aprilie 2005 se face trimitere la art. 2 din Decizia nr. 74 din 6 aprilie 2005, astfel că Decizia nr. 75 din 6 aprilie 2005 este nelegală.
Pe fond, a fost admisă, în parte, acţiunea formulată de reclamant, va fi modificată decizia nr. 74 din 6 aprilie 2005 în sensul că aceasta îşi va produce efectele începând cu data emiterii sale – 6 aprilie 2005 şi va fi anulată Decizia nr. 75 din 6 aprilie 2005.
Excepţia inadmisibilităţii cererii reclamantului invocată de intimata-pârâtă pentru că nu ar fi fost efectuată procedura prealabilă, va fi respinsă pentru că Legea nr. 188/1999 în forma aplicabilă în cauză nu prevedea parcurgerea procedurii prealabile, chiar dacă litigiile erau soluţionate de instanţele de contencios-administrativ.