Este foarte important cum gestionam situatiile de criza. Fie ca vorbim despre criza politica, economica sau criza a… gunoiului. De fapt, gunoiul este al nostru. Poate mai al nostru decat politica ori economia, care ne depasesc de multe ori. Gunoiul este mai aproape de simturile noastre… olfactive.
Fenomenul numit gunoierii
Miercurea Ciuc este un oras printre cele mai curate din tara. Mai presus de Capitala sau de capitala Transilvaniei, Cluj. Exista o firma de salubrizare, pe care-o vedem la treaba, cat de cat. Asadar, ca persoane fizice sau juridice, care achitam constiincios sumele cuvenite, putem fi relativ multumiti de serviciile prestate. Bineinteles, in raport cu cetatenii din alte aglomerari urbane, unde gunoiul miroase mai tare. Si totusi, dincolo de aparente, si prin Miercurea Ciuc pute problema si va asigur ca nu doar cea politica! De pilda, una dintre cele mai mari probleme o reprezinta acei oameni care „agaseaza“ zilnic tomberoanele. Mai clar, „gunoierii“.
„Recuperatorii“
Cu toti am vazut persoanele care „actioneaza“ in apropierea zonelor de colectare a deseurilor menajere infiintate intre blocurile de locuit ale orasului, persoane care pandesc locatarii ce isi aduc deseurile, ii asalteaza pentru a recupera resturi de mancare si lasa in urma lor mizerie. Indivizi care „traiesc“ pe langa si din aceste centre, iar noaptea fac galagie si incendiaza europubele. Acest fenomen pare a fi capatat o amploare de nesuportat pentru locuitorii urbei, in special pentru cei care traiesc in cartierele de blocuri. Insa problema cea mai grava este ca acest fenomen atenteaza intr-un mod foarte grav la sanatatea publica, favorizeaza aparitia fenomenului infractional, influentand in mod negativ securitatea cetatenilor.
Oamenii gunoaielor
La marginea municipiului Miercurea Ciuc, vizitatorul ar putea avea parte de un peisaj cat se poate de frumos. Insa, uitan-
du-se spre dreapta ai parte de un morman urias de gunoi. De departe, oamenii nu se disting. De parca ar face parte din… gunoi. Lunar, aici se aduna un volum destul de mare de gunoi, circa 2.800-3.000 de metri cubi, in stare presata. Mai incolo, in spatele adapostului pentru cainii vagabonzi, se itesc cateva cocioabe mizerabile. Aici locuiesc cei pe care ii gasesti zi de zi la „munca“, printre mormane de gunoi. Este lumea necunoscuta a scormonitorilor. A circa treizeci de oameni, care traiesc din si in gunoi. Copiii acestor familii nu frecventeaza scoala. N-ar avea ce imbraca. Hainele de pe ei tot groapa le da. Din gunoi se hranesc, din gunoi se imbraca, din gunoi se incalzesc.
De dimineata, devreme, de cand incep sa soseasca masinile intreprinderii de salubrizare, oamenii sunt prezenti la… munca. Grupuri de oameni la stanga, haite de caini la dreapta, iar mai incolo, pe margini, ciorile, care, cum zaresc transporturile „speciale“, se ridica in stoluri de pe crengi. Imediat ce s-a descarcat gunoiul, cu totii se reped pe deasupra gramezii. Doar sobolanii isi asteapta randul, ascunsi printre gunoaie
Ineficienti, dar multi
La nivelul orasului sunt sute de rromi „gunoieri“, specie caracteristica societatii capitaliste de consum. Acum sunt cateva sute, peste cativa ani vor fi mii si mii de „gunoieri“. De fapt, in urmatorii 25-30 de ani ei vor fi majoritari. Acestia au devenit o problema tot mai acuta a societatii noastre. De fapt, acuta devine problema rezolvarii acestor situatii. Dar cum? Ce masuri se pot intreprinde pentru eradicarea acestui fenomen?! Cred ca nu exista posibilitatea unei masuri cu adevarat eficiente. Ce masuri pot fi luate impotriva unei categorii sociale ajunsa in stare de subzistenta, de foamete cronica si de mizerie? Si nu cred in rezolvarea acestor probleme, mai ales ca politicienii nostri sunt, moralmente, mult mai mizeri, daca nu si mai mizerabili decat acele biete suflete… Asa ca raspunsul la intrebarile cine sa le asigure locuri de munca sau cine sa-i integreze in societate va mai avea de asteptat. Pana atunci, societatea va fi practic sufocata de gunoieri. Iar gunoiul va ramane mereu in actualitate, ca o problema urat mirositoare!
„Buletin nu am avut niciodata“