Cu bani mai puţini în vistierie şi dator vândut, în această situaţie este statul român, la finalul unui an electoral. “În lunile octombrie şi noiembrie, veniturile au scăzut cu un punct procentual din PIB, comparativ cu
estimarea Finanţelor, din cauza efectelor crizei financiare internaţionale“, a explicat ieri Varujan Vosganian, ministrul economiei şi finanţelor.
Datoriile făcute de MEF în 2008 nu pot fi puse, însă, doar pe seama turbulenţelor financiare. Din datele solicitate Ministerului Economiei de Gândul reiese că, anul acesta, statul s-a împrumutat cu aproximativ trei miliarde de euro de pe piaţa internă, prin lansarea unor serii de titluri de stat. Acestea au fost emise pe termen scurt (trei, şase şi 12 luni) şi mediu (trei şi cinci ani) şi cu randamente diferite. Statul, în calitate de debitor, va plăti la scadenţă o dobândă către instituţiile care l-au împrumutat. Pe lista împrumuturilor mai figurează alte şase miliarde de euro, bani atraşi pe termen scurt, cu scadenţă de 2-16 zile, pentru asigurarea resurselor necesare plăţilor sectorului public. „Până acum sunt nouă miliarde de euro, din care peste trei sferturi pe termen scurt“, observă Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului de Economie Aplicată (GEA
Cum a ajuns statul în situaţia de a se împrumuta? „MEF s-a bazat pe o politică de venituri insuficientă, centrată pe cota unică, şi o politică de cheltuieli prea largă, stimulată şi de anul electoral. Aceasta dovedeşte eşecul politicii fiscale şi bugetare făcute pe genunchi, fără o programare bugetară multianuală“, ne-a declarat Liviu Voinea. Efectele se traduc printr-un deficit bugetar record, de 3-4% din PIB, la finele acestui an, după cum a declarat ieri ministrul Vosganian. Cu alte cuvinte, cheltuielile statului au fost mai mari decât încasările. Scăderea veniturilor s-a resimţit mai ales în octombrie şi noiembrie, când companiile autohtone s-au văzut puse în situaţia de a nu-şi mai achita obligaţiile către stat, din lipsă de lichidităţi. Ministrul finanţelor susţine că, fără această scădere dramatică a veniturilor, bugetul ar fi închis anul cu deficitul programat de 2,3% din PIB.
Continuarea acestei politici va avea consecinţe grave, fără o reformă fiscală radicală. „Ne îndreptăm către un deficit bugetar dublu anul viitor, până la aproximativ 6% din PIB. Situaţia este echivalentă cu împrumuturi tot mai mari, cu costuri mari şi scadenţe mici, pentru finanţarea deficitului”, explică Voinea. Pe final de mandat, şi Vosganian a avertizat că deficitul bugetar ar putea ajunge la 6% din PIB, dacă viitorul guvern PD-L-PSD va pune în practică promisiunile făcute, printre care reducerea TVA şi o serie de facilităţi fiscale.