Reducerea cererii de energie electrică pe piaţa internă cu aproximativ 2-3% poate fi compensată, la preţuri mai mari însă, de cererea la export, România fiind în poziţia de cel mai important producător balcanic. Banii obţinuţi din
exportul de energie si menţinerea cererii pe piaţa balcanică sunt cele mai importante argumente pentru o ultimă încercare de privatizare eficientă a unităţilor de generare din România. Profitând de interconexiunile cu Bulgaria, Serbia, Ungaria si Ucraina, ţara noastră poate fi si cel mai important furnizor de servicii tehnice de sistem, ceea ce face si mai atractivă privatizarea. În lipsa acesteia, investiţiile urgente de peste 4 miliarde de euro, în mediu si modernizare, nu vor putea fi asigurate, din lipsa surselor de finanţare.
La fel ca si celelalte sectoare economice, cel energetic reclamă de câţiva ani buni investiţii masive în infrastructură, care nu pot fi asigurate nici de la bugetul statului, nici din profiturile companiilor. Creditele de la bănci au căzut si ele din cauza crizei economico-financiare, în situaţia în care numai complexurile energetice Turceni si Rovinari au nevoie de aproximativ 1,5 miliarde de euro pentru definitivarea unor proiecte de investiţii urgente. Spre deosebire însă de alte ramuri ale economiei naţionale, generarea de energie electrică are un mare avantaj: cererea de piaţă. Desi mari producători din industria metalurgică, a aluminiului sau din industria constructoare de masini anunţă reduceri de producţie si, implicit, scăderea consumului de energie, piaţa balcanică le dă o sansă producătorilor români. Dacă la gaze nu avem interconexiuni care să permită tranzitul în această zonă, la energie, în schimb, legăturile mostenite permit un schimb de energie foarte avantajos pentru România. Si din punct de vedere financiar companiile noastre vor fi în câstig, întrucât preţul mediu al energiei pe piaţa balcanică se situează în jurul a 80 de euro/ MWh (megawatt oră), în timp ce pe piaţa internă preţul este de aproximativ 50 de euro/MWh. Exportul de energie poate fi o importantă sursă de venit, dar numai pe termen scurt, căci dacă analizăm consumul mediu din Uniunea Europeană, care este de 4.000-4.500 kilowaţi/locuitor, si cel din România, care nu depăseste 2.400-2.500 kilowaţi/locuitor, ajungem la concluzia că la intern cererea va fi si ea în continuă crestere, mai ales după depăsirea crizei economice
sfin