Institutia reprezentarii in dreptul civil roman

772Reprezentarea este procedeul de tehnica juridica prin care o persoana, numita reprezentant, încheie acte juridice cu tertii în numele si în contul unei alte

 

 

persoane, reprezentat, având drept consecinta producerea directa în persoana reprezentatului a efectului actelor juridice.

Acestea se încheie personal de catre participantul la raportul juridic care si beneficiaza de efectele lor. Ori de câte ori intra într-un raport juridic, partea semnatara trebuie sa fie prezenta în locul unde are loc semnarea sau executarea actului.

In viata cotidiana sunt frecvente cazurile în care subiectul raportului juridic nu poate fi prezent la încheierea sau la executarea actului juridic. În astfel de conditii apare necesitatea înlocuirii lui cu o alta persoana. Viata juridica ar deveni extrem de complicata daca actele nu ar fi realizate prin intermediul unor persoane. Ar fi dezavantajati în special minorii si incapabilii care nu ar putea încheia acte juridice valabile.

Institutia reprezentarii este foarte veche si extrem de necesara pentru parinti;
_ tutori;
_ curatori;
_ întreprinzatori;
_ persoane juridice etc.

Persoanele fizice recurg frecvent la reprezentare încheind diferite contracte, permi- tând altor persoane sa încaseze salariul;
_ onorariul;
_ sa primeasca sau transmita diferite documente, bunuri materiale, etc.

De institutia reprezentarii se face uz la reprezentarea intereselor în sali de judecata sau arbitraj. Elementele definitorii ale reprezentarii care de fapt confera acestei institutii individualitate sunt sintagmele «în numele» si «pe seama».

Sursa: Atac
Autor: Felicia Mirea

Lasă un comentariu