O delegaţie a Fondului Monetar Internaţional (FMI) demarează astăzi, la Bucureşti, o nouă serie de negocieri cu autorităţile române, de data
aceasta în vederea încheierii unui posibil acord. Suma vehiculată ca fiind necesară pentru România ar fi de 19 miliarde de euro, banii venind sub formă de împrumut comun de la Comisia Europeană şi FMI.
Detaliile măsurilor ce vor fi negociate începând de astăzi sunt încă secrete, dar din experienţele recente ale statelor care au accesat astfel de finanţări reiese că ne aşteaptă o perioadă de austeritate. Concret, în ţările est-europene, aplicarea măsurilor impuse de Fond a avut drept consecinţe creşteri de taxe, îngheţări sau chiar reduceri de salarii, majorarea vârstei de pensionare şi neacordarea celui de-al 13-lea salariu pentru bugetari. Mai mult, în Ucraina s-a ajuns şi la tăierea subvenţiilor pentru gazele livrate populaţiei!
Geoană cere o şedinţă a coaliţiei dedicată FMI
Liderul PSD, Mircea Geoană, va cere astăzi primului ministru convocarea unei şedinţe a coaliţiei dedicată unui plan anticriză şi prealabilă unui eventual acord cu FMI. Coaliţia va trebui, după Geoană, să elaboreze un pachet de măsuri pentru menţinerea creşterii economice în 2009. Este „greşită” convingerea că împrumutul de la FMI ar salva economia, a spus Geoană, precizând că acordul va fi ultimul punct al planului anticriză.
Experienţa altor ţări
UNGARIA
A solicitat FMI un împrumut în valoare de 12,5 miliarde de euro, pe o perioadă de 17 luni. Pentru a îndeplini condiţiile impuse, Ungaria a trebuit să ajusteze cheltuielile publice, să renunţe la acordarea celui de-al 13-lea salariu funcţionarilor publici şi la indexările în funcţie de inflaţie. În locul relaxării fiscale, vecinii noştri au fost nevoiţi să majoreze TVA până la 23%.
UCRAINA
A încheiat, în noiembrie 2008, un acord stand-by cu Fondul, pe o perioadă de doi ani, în valoare de aproximativ 16,4 miliarde de dolari. În februarie, FMI a anunţat că blochează acordul cu Ucraina, după ce autorităţile şi-au propus un deficit de 3% din PIB, diferit de cel de 1% stabilit în cadrul acordului. Constrânsă, Ucraina a recurs la reducerea cheltuielilor bugetare, la mărirea taxelor, la creşterea vârstei de pensionare şi a renunţat la subvenţiile pentru gazele livrate populaţiei.
adevarul