Potrivit articolului 206 din noul Cod penal, „fapta persoanei care, în mod repetat, urmăreşte victima ori îi supraveghează locuinţa, locul de muncă sau
alte locuri frecventate de către aceasta, cauzându-i astfel o stare de temere, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 6 luni sau cu amendă”.
De asemenea, „efectuarea de apeluri telefonice sau comunicări prin mijloace de transmitere la distanţă, care prin frecvenţă sau conţinut alarmează victima, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă”.
În cazul acestei infracţiuni, acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
Noul Cod penal propune introducerea în acest capitol a incriminării noi, hărţuirea, „pentru a răspunde unor cazuri apărute în practică în care diferite persoane – în special femei – sunt aşteptate şi urmărite pe stradă sau în alte locuri publice, ori sunt tracasate prin intermediul unor mesaje telefonice sau similare, toate acestea fiind de natură a crea o stare de temere sau de îngrijorare persoanei în cauză”.
Incriminări similare există şi în alte legislaţii europene, textul din proiect fiind inspirat de dispoziţiile art. 222-16 C. pen. francez, art. 179septies C. pen. elveţian, § 390a C. pen. norvegian şi de cele din legislaţia engleză (în special Public Order Act 1986 şi Protection from Harasment Act 1997).
mediafax