Potrivit unor surse din IGP, radarele funcţionau în legătură directă cu dispeceratul Poliţiei Rutiere locale, pentru procesarea datelor. În funcţie de contractul încheiat cu primăria, firma care instala radarele putea încasa
până la 60 la sută din valoarea amenzilor. Surse din conducerea IGP au declarat că s-a dispus retragerea avizului de funcţioare a radarelor în urma neregulilor depistate de Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor. Astfel, doar şase dintre radarele fixe instalate pe drumurile naţionale vor mai putea funcţiona. Cele şase radare fixe rămase în funcţiune sunt montate pe DN1 şi aparţin Poliţiei Rutiere. Acestea au fost montate în urma unui contract încheiat cu fonduri PHARE şi poliţiştii spun că nu există nicio neregulă în legătură cu această aparatură. Toate celelalte dispozitive sunt scoase din uz, până la finalizarea anchetei declanşate de procurori în acest caz. Poliţiştii spun că atribuţiile lor în legătură cu abaterile înregistrate cu radarele fixe se rezumau la identificarea autoturismului şi emiterea procesului verbal de contravenţie. “Nici un ban din amenzi nu intra în conturile noastre”, spun şefii Poliţiei Rutiere. Pentru a acoperi zonele în care funcţionau dispozitivele fixe, agenţii de circulaţie şi-au extins traseele de patrulare cu radare mobile. “Până vom reglementa situaţia, vom încerca să mărim zona de acţiune a echipajelor noastre”, a declarat comisarul-şef Lucian Diniţă, şeful Poliţiei Rutiere. Este vorba despre aproximativ 100 de aparate radar mobile, aflate în dotarea agenţilor de circulaţie.
gandul