Curtea Constitutionala motiveaza ca modificarile aduse Legii nr.188/1999 privind Statutul functionarilor publici sunt neconstitutionale, deoarece se încalca principiul bicameralismului, iar textul a fost redactat într-un mod
“deficitar”, care nu corespunde exigentelor de tehnica legislativa. În primul rând, Curtea Constitutionala a constatat ca sunt “deosebiri majore” de continut juridic, modificarile si completarile adoptate de Camera dând o configuratie deosebita, semnificativ diferita fata de cea a proiectului de lege în forma adoptata de Senat.
Propunerea legislativa a fost initiata de PD-L si PSD
Astfel, legea care a facut obiectul controlului de constitutionalitate provine dintr-o propunere legislativa initiata de reprezentanti ai PD-L si PSD+PC, initiativa ce a avut ca obiect de reglementare modificarea si completarea unor dispozitii ale Legii nr.188/1999 privind Statutul functionarilor publici. În esenta, prin aceasta propunere legislativa se preconizeaza trecerea functiilor de prefect si subprefect din categoria functiilor corespunzatoare înaltilor functionari publici în categoria functiilor de demnitate publica, numiti de Guvern pentru un mandat de 4 ani. Senatul a eliminat din propunerea legislativa cu care a fost sesizat ulterior toate dispozitiile referitoare la modificarea Legii nr. 340/2004 privind institutia prefectului si, de asemenea, a eliminat, respectiv a modificat o serie de dispozitii referitoare la categoria înaltilor functionari publici si la categoria functionarilor publici de conducere. Proiectul de lege a fost transmis în data de 10 martie Camerei Deputatilor, în calitate de Camera decizionala, spre dezbatere si adoptare, iar fata de forma adoptata de Senat, ca prima Camera sesizata, legea adoptata de Camera Deputatilor contine o serie de modificari si completari esentiale. În acest context, Curtea constata ca Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.188/1999 privind Statutul functionarilor publici este neconstitutionala, sub aspectul încalcarii principiului constitutional al bicameralismului Parlamentului României, consacrat de art. 61 din legea fundamentala.
Sursa: Curierul National