Prezenta cerere a fost inaintata de catre reclamant in temeiul art. 34 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
Analiza acestei cauze nu face decat sa confirme parerea conform careia nu
numai justitia romana prezinta deficiente in functionare ci si cea a Marii Britanii, de exemplu. Nu este mai putin adevarat faptul ca problemele justitiei din Romania sunt de cu totul alta natura decat cele ale statului strain mai sus mentionat. Acest lucru este demonstrat cu prisosinta de cele ce se petrec, de cateva luni de zile, in sistemul juridic roman, aspecte aproape de neconceput si care nu sunt decat in defavoarea justitiabililor.
In speta de fata, reclamantul, cetatean roman, s-a casatorit cu C.D., de asemenea cetatean roman, in ianuarie 1998. In iulie 1998, s-a nascut fiul lor C.A.
In noiembrie 2000, acestia au divortat si conform sentintei definitive de divort, mama urma sa primeasca custodia copilului, iar reclamantul a obtinut drept de vizitare timp de 82 de zile pe an si urma sa plateasca o pensie lunara.
In septembrie 2002 mama a plecat in Anglia spre a incepe sa studieze pentru o diploma de master iar in luna noiembrie a aceluiasi an, aceasta s-a casatorit cu un cetatean britanic. Ulterior, s-a inapoiat in Romania si la 23 decembrie 2002, fara a-l informa pe reclamant, a luat copilul cu ea la Londra.
Reclamantul a aflat de deplasarea copilului din Romania in Marea Britanie in ianuarie 2003 si a initiat o actiune la Londra, in temeiul Conventiei de la Haga din 25 octombrie 1980 asupra Aspectelor Civile ale Rapirii Internationale de Copii (“Conventia de la Haga”).
La solicitarea acestei instante, reclamantul a depus dovezi emise de Ministerul Justitiei, Presedintia Romaniei, Autoritatea de Protectie a Copilului si Avocatul Poporului, conform carora deplasarea copilului era contrarie legislatiei romane. Totusi, Curtea nu a fost convinsa si a cerut ca o instanta din Romania sa ia o hotarare in cauza.
Doua actiuni civile
In iunie 2003, reclamantul a initiat doua actiuni civile la Judecatoria sectorului 3 solicitand emiterea unei hotarari care sa declare ilegala deplasarea copilului din Romania in Marea Britanie, deoarece aceasta s-a facut cu incalcarea articolului 3 din Conventia de la Haga deoarece si el avea drepturi privind incredintarea copilului sau.
La prima zi de infatisare, ca urmare a solicitarii mamei de acordare a unui nou termen, procedura a fost amanata.
Ca urmare a acestei amanari, Ministerul Roman al Justitiei s-a adresat in scris Inaltei Curti de la Londra, informand-o ca instantele romane aveau competenta exclusiva in emiterea de hotarari conform articolului 15 din Conventia de la Haga.
In octombrie 2003, Inalta Curte din Londra a reluat examinarea cauzei. Judecatorul insarcinat cu dosarul a aratat ca de la decizia sa din mai 2003 se primise un numar de documente din Romania care pareau sa arate ca deplasarea copilului din Romania de catre mama fusese ilicita si ca, daca aceste documente ar fi fost disponibile mai devreme, el nu ar mai fi cerut o declaratie conform Articolului 15 din Conventia de la Haga. Totusi, avand in vedere faptul ca procedura din Romania incepuse, si avand in vedere adresa din partea Ministerului Roman al Justitiei, s-a decis sa se amane procedura la o data dupa 8 decembrie 2003, data la care Judecatoria din Bucuresti urma sa examineze cauza. Judecatorul si-a exprimat preocuparea legata de perioada de timp trecuta de la inceperea procedurii si a aratat ca daca sedinta din 8 decembrie din Romania nu ajungea la concluzii, el avea sa anuleze ordinul pe care il daduse in mai si sa procedeze la luarea unei hotarari.
Sursa: Cronica Romana