Bugetul pe 2010 – în aer
Moţiunea de cenzură iniţiată de PNL şi UDMR a fost adoptată, marţi, cu 258 de voturi pentru şi 176 de voturi împotrivă, ducând la retragerea de către
Parlament a încrederii în guvernul condus de Emil Boc.
Moţiunea, intitulată „11 împotriva României”, este cea de-a nouăsprezecea cu care se confruntă un guvern românesc după decembrie 1989 şi prima care, prin adoptare, duce la căderea Executivului în funcţie.
Consecinţele sunt nenumărate, în acest moment, dar printre cele mai importante se numără faptul că Guvernul se află în imposibilitatea de a aproba proiectul Legii bugetului pe anul 2010, având în vedere că un guvern interimar – statutul actual al Executivului, după adoptarea moţiunii de cenzură – nu poate iniţia proiecte de lege. Potrivit Legii finanţelor publice, proiectul Legii bugetului pentru anul următor trebuie depus în Parlament până în data de 15 octombrie, adică joia aceasta.
De altfel, secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Publice (MFP), Gheorghe Gherghina, a declarat, citat de Mediafax, că nu mai sunt şanse pentru aprobarea în guvern a proiectului de buget pentru 2010 şi transmiterea acestuia la Parlament până la termenul stabilit de lege, 15 octombrie.
În condiţiile în care negocierile politice, ai căror principali actori sunt preşedintele României şi partidele politice, nu vor conduce în timp scurt la desemnarea unui nou cabinet cu puteri depline, derularea acordului stand-by cu FMI, precum şi acordarea următoarei tranşe din împrumut ar putea fi puse în pericol, întrucât implementarea principalelor condiţionalităţi ale acordului nu poate fi finalizată decât prin includerea acestora în bugetul pe anul viitor.
Ultima variantă a acordului cu FMI presupune aprobarea, până la finele anului, a legislaţiei care să permită reducerea semnificativă a numărului de salariaţi din sectorul public, pentru o reducere brută a cheltuielilor cu 0,66% din PIB în 2010. Acest angajament trebuie atins prin aplicarea de normative pentru cheltuieli de personal şi pentru cheltuieli cu bunuri şi servicii, care vor fi elaborate şi aplicate în lunile următoare la toate nivelurile administraţiei, precum şi prin restructurarea agenţiilor guvernamentale.
PNL şi PSD s-au opus adoptării tacite a acordului cu FMI
Dacă PNL şi PSD vor reuşi să convină asupra unei formule guvernamentale şi, în plus, să şi-o impună la Cotroceni, ar putea apărea noi incertitudini legate de derularea actualului acord cu FMI. Asta pentru că luni, cu o zi înainte de votul asupra moţiunii de cenzură, deputaţii PNL şi PSD au încercat să retrimită la Comisie proiectul de lege privind acordul cu FMI, catalogând acordul drept „înrobitor”, însă propunerea a fost respinsă, în cele din urmă, la vot.
Deputatul PNL Eugen Nicolăescu a propus plenului retrimiterea la Comisie a proiectului de aprobare a OUG privind ratificarea acordului stand-by dintre România şi FMI, invocând faptul că acesta va produce efectele inverse faţă de obiectivele propuse de Guvern, urmând să „crească fiscalitatea” şi să „sărăcească populaţia”.
„Propun să fim de acord cu retrimiterea acestui proiect de lege la Comisie şi să propunem Biroului Permanent să prelungească timpul de depunere a raportului la 60 de zile, astfel încât proiectul să nu treacă tacit de Camera Deputaţilor”, a spus Nicolăescu. La rândul său, social-democrata Aura Vasile a spus că PSD este de acord cu retrimiterea la Comisie a ordonanţei şi a susţinut necesitatea prezenţei ministrului finanţelor, Gheorghe Pogea, în Parlament, pentru a explica încă o dată prevederile acordului.
În final, propunerea lui Nicolăescu a obţinut 73 de voturi favorabile, 73 „împotrivă” şi 5 abţineri, neîntrunind majoritatea necesară adoptării.
Nu neapărat căderea guvernului Boc…
Votul pozitiv din Parlament asupra moţiunii de cenzură nu a provocat turbulenţe semnificative pe pieţele financiare, cu excepţia unui scurt episod de presiune asupra leului, repede înăbuşit de BNR, potrivit dealerilor din piaţa valutară. Unul dintre aceştia chiar a declarat, pentru SFin, că o eventuală respingere a moţiunii ar fi pus o presiune şi mai mare pe leu, căci ar fi însemnat prelungirea şi accentuarea instabilităţii politice, din punctul de vedere al investitorilor.
Cursul de schimb a urcat la 4,3 lei/euro imediat după anunţul privind căderea guvernului Boc 2, însă la scurt timp a revenit la 4,29 lei/euro, iar dealerii susţin că banca centrală a intervenit indirect pe piaţă, prin vânzare de euro, pentru a împiedica o depreciere mai abruptă a leului.
La rândul său, Bursa nu a fost prea mult influenţată de căderea Guvernului, ci mai mult de pieţele europene şi de opoziţia Executivului faţă de eliminarea pragului de deţinere la SIF-uri, consemnând o scădere de 0,5%.
…ci mai ales vidul politic destabilizează economia
Prin comparaţie, ruperea coaliţiei de guvernământ a avut efecte imediate pe pieţele financiare: cursul de referinţă anunţat de BNR pe 1 octombrie a urcat cu peste 5 bani, iar Bursa a înregistrat o corecţie de peste 2%.
Economistul-şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru, a declarat, pentru Mediafax, că aprobarea moţiunii de cenzură a fost „larg anticipată” pe piaţa valutară şi că este posibil ca rata de schimb să se stabilizeze. În schimb, el a spus că „cel mai rău lucru care ni se poate întâmpla este să nu avem un guvern foarte repede, ceea ce ar duce la eşuarea acordului cu FMI şi, într-un final, la adâncirea recesiunii”.
Pe de altă parte, analiştii ING Bank consideră că faptul că a căzut Guvernul ar putea intensifica presiunile asupra leului şi, eventual, majorarea dobânzilor, ceea ce ar putea să fie o veste proastă pentru piaţa de titluri de stat.
„În ceea ce priveşte anul viitor, recesiunea ar putea dura mai mult decât se anticipează şi rata şomajului ar putea creşte chiar peste maximul anticipat de noi, de 10,5%. O asemenea situaţie impune riscuri ridicate pentru obiectivele stabilite pentru 2009 de România împreună cu FMI şi va presupune întârzierea reformelor de care este mare nevoie”, afirmă analiştii ING Bank, într-un raport publicat marţi.
Nu se întrevede un acord
Până în prezent, singura formulă concretă legată de formarea unui nou cabinet a fost avansată de liberali, care, la întâlnirea cu preşedintele Traian Băsescu, l-au propus oficial pe actualul primar al Sibiului, Klaus Johannis, pentru funcţia de premier independent, într-un guvern format din tehnocraţi.
La rândul său, liderul UDMR Marko Bela a declarat, după consultările de la Cotroceni cu şeful statului, că Uniunea poate accepta propunerea liberalilor, menţionând că aceasta, deşi viabilă, nu este singura soluţie posibilă.
În schimb, PSD a refuzat să participe la negocierile politice de la Cotroceni, purtătorul de cuvânt al partidului, Bogdan Niculescu Duvăz, declarând că acestea sunt „un simulacru”, deoarece se poartă în prezenţa camerelor de filmat şi subliniind că prioritatea PSD este construirea „unei majorităţi clare şi transparente”.
Pe de altă parte, mai mulţi lideri democrat-liberali au respins varianta unui guvern de tehnocraţi şi şi-au exprimat convingerea că tot în jurul PD-L se va forma şi noul executiv. „Nu cred într-o astfel de variantă. Deciziile pentru România sunt politice. Nu cred într-un guvern tehnocrat”, a declarat prim-vicepreşedintele PD-L, Adriean Videanu. Mai mult, preşedintele PD-L Arad, Gheorghe Seculici, a afirmat că este sigur că şeful statului îl va numi premier tot pe Emil Boc, aceasta fiind „cea mai bună soluţie”. Vicepreşedintele Gheorghe Flutur a ţinut să sublinieze că „este atributul exclusiv al preşedintelui de a face nominalizarea pentru primul-ministru”.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, la scurt timp după anunţul privind rezultatul votului asupra moţiunii de cenzură, că va respecta litera şi spiritul Constituţiei şi va decide pe cine va desemna pentru a ocupa fotoliul de premier după ce va consulta partidele parlamentare, ţinând să citeze cele două articole din Constituţie care stipulează că şeful statului este cel care desemnează candidatul la funcţia de prim-ministru. În plus, la negocierile de la Cotroceni, după ce Crin Antonescu a spus că PNL susţine un premier independent „care să fie independent şi faţă de Cotroceni”, Băsescu a replicat că premierul nu poate fi independent de Cotroceni, din moment ce desemnarea acestuia pleacă de la preşedinte.
Guvernul Boc a căzut la a treia moţiune
Moţiunea votată marţi de Parlament este cea de-a treia cu care se confruntă guvernul condus de Emil Boc de la instalarea în funcţie. Prima dintre ele, intitulată „Marea păcăleală PD-L-PSD”, a fost iniţiată de 124 de parlamentari PNL şi UDMR şi depusă pe 4 mai 2009. Moţiunea a fost respinsă pe 13 mai 2009, cu 130 de voturi pentru şi 272 împotrivă. Guvernul Boc era acuzat de „imoralitate” şi de neîndeplinirea promisiunilor din campania electorală.
sfin