Românii vor simţi cu adevărat abia anul viitor efectul măsurilor de austeritate luate de Guvern pentru încadrarea în ţintele trasate de Fondului Monetar Internaţional (FMI), după ce în 2009, singurele reduceri bugetare
s-au făcut abia pe final de an. Analiştii economici avertizează însă asupra riscului ca România să aibă probleme chiar dacă îşi face temele. În 2010, statul trebuie să reducă cheltuielile publice cu aproximativ 3 miliarde de euro (2,5% din Produsul Intern Brut), pentru a atinge un deficit bugetar de 5,9% din PIB, după cum s-a agreat săptămâna aceasta cu Fondul. Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România, nu a explicat însă de unde şi cu cât se va tăia pentru a se ajunge la această economie.
„Guvernul va avea în vedere un mix de măsuri pentru a atinge această ţintă”, a declarat pentru Gândul Andreea Paul (fostă Vass), consilierul pe probleme economice al premierului desemnat Emil Boc. Iar reducerea cheltuielilor se poate face „fie prin aplicarea legii pensiilor, a salarizării unice şi a restructurării agenţiilor, fie prin trimiterea în concediu fără plată a bugetarilor un număr de zile în fiecare lună”, a explicat ea.
„E şi aceasta din urmă una din variante, dar în negocierile tehnice pe care Executivul şi Ministerul de Finanţe le-au purtat cu FMI, s-a discutat doar despre nivelul reducerii cheltuielilor publice ca pondere în PIB”, a explicat Paul. Se ştie deja că anul viitor, fondul de salarii trebuie să scadă cu 0,3% din PIB (aproximativ 380 milioane de euro), în timp ce investiţiile, cu 0,2% din PIB, adică 253 milioane de euro, potrivit raportului de evaluare al Fondului din luna septembrie.
„Sunt nişte măsuri foarte drastice aplicate pe termen scurt, care implică o ajustare extrem de puternică a sectorului bugetar. Se pot face, trebuie doar voinţă politică, mai ales că sunt ţări care au implementat deja soluţii similare, cum este cazul Ungariei şi al Letoniei”, a declarat pentru Gândul Laurian Lungu, managing partner la firma de consultanţă financiară Macroanalitica. Practic, alternativa la aceste măsuri ar fi împingerea unor cheltuieli pe anii următori, cu creşterea datoriei publice şi chiar afectarea calendarului de aderare la zona euro, explică analistul. Până la finele acestui an, datoria publică a României va ajunge la 29,9% din PIB, cu o creştere puternică de 2,7 miliarde de euro în lunile noiembrie şi decembrie, din cauza împrumuturilor masive făcute de Finanţe pentru acoperirea necesităţilor curente.
Retragerile de capital, o ameninţare reală
Şi totuşi, există riscul ca România să aibă probleme chiar dacă respectă cu stricteţe rigorile acordului cu FMI, avertizează analistul economic Ilie Şerbănescu. „Riscurile nu derivă din ajustarea sau neajustarea cheltuielilor publice, ci din evoluţia expunerii firmelor străine pe România, iar asta este necontrolabilă. România poate să facă totul ca la carte şi să ajungă în dificultate de plăţi externe, de exemplu, dacă societăţile-mamă ale firmelor străine din ţara noastră îşi reduc expunerea cu 10%, adică aproximativ şase miliarde de euro”, a declarat pentru Gândul Ilie Şerbănescu.
Scenariul, care ţine cont de recenta flexibilitate pe care FMI a arătat-o faţă de o eventuală reducere a expunerii băncilor străine din România, este luat în calcul şi de publicaţia Wall Street Journal. „Vechile probleme ies din nou la suprafaţă în Europa de Est, odată cu reapariţia posibilităţii ca băncile vest-europene să se retragă din regiune, riscuri care fac presiuni asupra monedelor locale”, titrează ziarul american.
gandul