Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 109/2009 aduce o serie de modificări Codului Fiscal în privinţa categoriilor de venituri supuse impozitului pe venit, în special a veniturilor din activităţi independente, din
salarii, din cedarea folosinţei bunurilor, investiţii. Vor intra în categoria cheltuielilor deductibile limitat tichetele de vacanţă, precum şi anumite dobânzi aferente creditelor angajate pentru achiziţionarea de imobilizări corporale. Contribuabilii care obţin venituri din activităţi independente vor putea opta între un impozit de 10% plată anticipată sau un impozit final de 16%.
Impozit anticipat de 10% sau impozit final de 16%
Contribuabilii care obţin venituri din anumite activităţi independente, pentru care impozitul se calculează sub formă de plăţi anticipate, aplicând o cotă de impunere de 10% la venitul brut, vor putea opta pentru impunerea veniturilor cu o cotă de 16% impozit final.
Dispoziţia se aplică pentru contribuabilii care obţin venituri din proprietatea intelectuală, din vânzarea bunurilor în regim de consignaţie, venituri din activităţi desfăşurate în baza contractelor de agent, comision sau mandat comercial, venituri din activităţi desfăşurate în baza contractelor/convenţiilor civile, precum şi venituri din activitatea de expertiză contabilă şi tehnică, judiciară şi extrajudiciară.
Cheltuieli deductibile limitat
Vor intra în categoria cheltuielilor deductibile limitat cheltuielile reprezentând tichetele de vacanţă acordate de angajatori. Tichetele de vacanţă nu sunt incluse nici în veniturile salariale şi, în consecinţă, nu sunt impozabile.
Vor fi deductibile, de asemenea, dobânzile aferente creditelor angajate pentru achiziţionarea de imobilizări corporale de natura mijloacelor fixe în cazul în care dobânda este cuprinsă în valoarea de intrare a imobilizării corporale.
Au fost scoase din categoria cheltuielilor deductibile limitat şi dobânzile aferente împrumuturilor de la instituţiile care desfăşoară activitatea de creditare cu titlu profesional.
Noi categorii de venituri asimilate salariilor
Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă.
OUG 109/2009 introduce anumite categorii noi de venituri, care urmează să fie supuse regulilor de impunere proprii veniturilor din salarii.
Vor fi asimilate salariilor în ve-derea impunerii şi următoarele venituri:
– remuneraţia obţinută de directori în baza unui contract de mandat conform prevederilor Legii societăţilor comerciale;
– remuneraţia primită de preşedintele asociaţiei de proprietari sau de alte persoane, în baza contractului de mandat, potrivit Legii privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari;
– sume reprezentând salarii sau diferenţe de salarii stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile, precum şi actualizarea acestora cu indicele de inflaţie;
– indemnizaţiile lunare plătite conform legii de angajatori pe perioada de neconcurenţă, stabilite conform contractului individual de muncă.
Regulile de impunere proprii veniturilor din salarii se aplică şi altor tipuri de venituri, considerate asimilate salariilor:
– indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică, stabilite potrivit legii;
– indemnizaţii din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii alese în cadrul persoanelor juridice fără scop patrimonial;
– drepturile de soldă lunară, indemnizaţiile, primele, premiile, sporurile şi alte drepturi ale personalului militar – indemnizaţia lunară brută, precum şi suma din profitul net, cuvenite administratorilor la companii/societăţi naţionale, societăţi comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar, precum şi la regiile autonome;
– sumele primite de membrii fondatori ai societăţilor comerciale constituite prin subscripţie publică;
– sumele primite de reprezentanţii în Adunarea Generală a Acţionarilor, în Consiliul de Administraţie, membrii Directoratului şi ai Consiliului de Supraveghere, precum şi în comisia de cenzori;
– orice alte sume sau avantaje de natură salarială ori asimilate salariilor în vederea impunerii.
Nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile nici veniturile de natura celor prevăzute mai sus, realizate de persoane fizice, dacă aceste venituri sunt primite în baza unor legi speciale şi finanţate din buget;
– tichetele de creşă, acordate potrivit legii;
– tichetele de vacanţă, acordate potrivit legii.
Impozitarea veniturilor din chirii
Veniturile din cedarea folosinţei bunurilor sunt veniturile în bani şi/ sau în natură provenind din cedarea folosinţei (închiriere sau locaţiune) bunurilor mobile şi imobile, obţinute de către proprietar, uzufructuar sau alt deţinător legal, altele decât veniturile din activităţi independente.
OUG introduce dispoziţii noi, potrivit cărora persoanele fizice care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor din derularea unui număr mai mare de 5 contracte de închiriere la sfârşitul anului fiscal, începând cu anul fiscal următor califică aceste venituri în categoria venituri din activităţi independente şi le supun regulilor de stabilire a venitului net pentru această categorie. În aplicarea acestei reglementări se va emite ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Contribuabilii care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor pe parcursul unui an, cu excepţia veniturilor din arendare, datorează plăţi anticipate în contul impozitului pe venit către bugetul de stat.
Vor face însă excepţie, de la 1 ianuarie 2009, contribuabilii care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor pentru care chiria prevăzută în contractul încheiat între părţi este stabilită în lei, nu au optat pentru determinarea venitului net în sistem real şi la sfârşitul anului anterior nu îndeplinesc condiţiile pentru calificarea veniturilor în categoria veniturilor din activităţi independente pentru care plăţile anticipate de impozit sunt egale cu impozitul anual datorat, şi impozitul este final.
Reţinerea impozitului din veniturile din investiţii
Veniturile sub formă de dividende, inclusiv sumele primite ca urmare a deţinerii de titluri de participare la fondurile închise de investiţii se impun cu o cotă de 16% din suma acestora. Obligaţia calculării şi reţinerii impozitului pe veniturile sub formă de dividende revine persoanelor juridice, odată cu plata dividendelor către acţionari sau asociaţi. Termenul de virare a impozitului este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se face plata. În cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost plătite acţionarilor sau asociaţilor până la sfârşitul anului în care s-au aprobat situaţiile financiare anuale, impozitul pe dividende se va plăti până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor şi nu pe 31 decembrie, cât este în actuala reglementare.
Reţinerea impozitului din veniturile impozabile obţinute de nerezidenţi
Nerezident este orice persoană fizică străină, orice persoană juridică şi orice altă entitate, inclusiv organisme de plasament colectiv în valori mobiliare, fără personalitate juridică, dacă nu sunt înregistrate în România potrivit legii.
Impozitul datorat de nerezidenţi pentru veniturile impozabile obţinute din România se calculează, se reţine şi se plăteşte la bugetul de stat de către plătitorii de venituri.
Impozitul datorat se calculează prin aplicarea următoarelor cote asupra veniturilor brute:
a) 10% pentru veniturile din dobânzi şi redevenţe, dacă beneficiarul efectiv al acestor venituri este o persoană juridică rezidentă într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-unul dintre statele Asociaţiei Europene a Liberului Schimb (AELS), respectiv Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei, sau un sediu permanent al unei întreprinderi dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau dintr-un stat AELS, situat într-un alt stat membru. Această cotă de impunere se aplică în perioada de tranziţie de la data aderării României la Uniunea Europeană şi până la data de 31 decembrie 2010, cu condiţia ca beneficiarul efectiv al dobânzilor sau redevenţelor să deţină minimum 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare la persoana juridică română, pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin 2 ani, care se încheie la data plăţii dobânzii sau redevenţelor;
b) 10% pentru dividendele plătite de o întreprindere, care este persoană juridică română sau persoană juridică cu sediul social în România, înfiinţată potrivit legislaţiei europene, unei persoane juridice rezidente într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau în unul dintre statele Asociaţiei Europene a Liberului Schimb, ori unui sediu permanent al unei întreprinderi dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau dintr-un stat al AELS, situat într-un alt stat membru;
c) 20% pentru veniturile obţinute din jocuri de noroc;
d) 16% în cazul oricăror altor venituri impozabile obţinute din România, aşa cum sunt enumerate la art. 115, cu excepţia veniturilor din dobânzile obţinute la depozitele la termen, depozitele la vedere/conturi curente constituite, certificate de depozit şi instrumentele de economisire dobândite anterior datei de 1 ianuarie 2007, pentru care se aplică cota de impozit de la data constituirii/dobândirii.
Declaraţia de impunere
Contribuabilii care realizează, individual sau într-o formă de asociere, venituri din activităţi independente, venituri din cedarea folosinţei bunurilor, venituri din activităţi agricole, determinate în sistem real, au obligaţia de a depune o declaraţie de impunere la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului. Declaraţia de impunere se completează pentru fiecare sursă şi categorie de venit. Pentru veniturile realizate într-o formă de asociere, venitul declarat va fi venitul net/pierderea distribuită din asociere.
Data de 25 mai inclusiv a fiecărui an fiscal se constituie atât termen de declarare, cât şi termen de plată a impozitului pe venit.
sfin