Un studiu-pilot făcut în secţii de terapie intensivă din România arată care sunt cele mai frecvente şi grave infecţii ce pot fi luate din unităţi medicale

Puţinele date despre infecţiile spitaliceşti furnizate de unităţile medicale de la noi arată că infecţiile cu e-coli, o bacterie intestinală, klebssiella, microorganism care afectează mai ales pacienţi operaţi, şi stafilococul auriu,

ce poate ajunge oriunde în corp provocând septicemie, sunt printre cele mai frecvente.

Experţii atrag atenţia că externalizarea serviciilor de igienizare către firme, care s-a făcut pe scară largă în ultimii ani, poate fi unul dintre factorii-cheie responsabili de infecţii intraspitaliceşti grave.

Trei bacterii cu rezistenţă mare la antibiotice

Klebssiella este microorganismul cel mai frecvent izolat în secţii de Terapie Intensivă de la noi, potrivit raportului Centrului European pentru Controlul Bolilor Transmisibile.

„Afectează preponderent copiii la care determină mai ales afecţiuni pulmonare foarte periculoase. Este şi un contaminant ocazional al plăgilor traumatice accidentale şi chirur gicale, are o rezistenţă foarte înaltă în mediul înconjurător, îndeosebi în cel spitalicesc, şi se dobândeşte cu uşurinţă. În plus, are rezistenţă la antibiotice cu spectru larg. Din această caracteristică derivă gravitatea infecţiilor determinate de această bacterie”, explică profesorul de microbiologie şi epidemiologie Marian Neguţ, de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti.

E-coli, care apare în 12% din cazurile raportate, este o bacterie ce poate determina afecţiuni intestinale acute, unele de mare gravitate, precum şi afecţiuni generalizate (septicemii), ca urmare a unor traumatisme chirurgicale sau accidentale. „În mediul spitalicesc poate determina afecţiuni localizate la tractul urinar, ca urmare a manevrelor exploratorii ori terapeutice asupra căilor urinare”, mai explică profesorul.

La fel de frecvent (12% din cazuri) este şi stafilococul auriu. Poate să producă afecţiuni respiratorii, unele grave (precum pneumonia sfafilococică, ce are o gravitate extremă), cutanate şi ale părţilor moi (muşchi), oculare (conjunctivite), urechii (otite) şi afecţiuni generale la fel de grave (septicemie). „Gravitatea infecţiilor cu stafilococ e cauzată şi de rezistenţa lui foarte ridicată la majoritatea antibioticelor utilizate în mod curent, precum şi la antibioticele de rezervă”, mai explică profesorul Marian Neguţ.

Prevenirea şi combaterea infecţiilor spitaliceşti sunt complexe şi trebuie să se adapteze profilului şi funcţionalităţii unităţilor respective: serviciile de urgenţă, traumatologie, chirurgie şi pediatrie, susţin experţii.

Igienizare făcută de firme şi oameni fără pregătire

Specialiştii atrag atenţia că externalizarea activităţilor de igienă din spitale, care este făcută de firme ce nu respectă standardele şi nu au oameni pregătiţi, poate duce la situaţii grave.

evenimentul zilei

Firmele vor fi lichidate în maxim un an de la înscrierea în Registrul Comertului a deciziei de dizolvare

Firmele vor fi lichidate în maxim un an de la înscrierea în Registrul Comertului a deciziei de dizolvare, iar societatile aflate acum în dizolvare sau lichidare voluntara de peste trei ani vor fi radiate din oficiu, modificari care vor fi

introduse de Guvern pentru o noua transa din împrumutul CE.
Termenul de un an ar putea fi prelungit de catre tribunal, pentru motive temeinice, cu perioade de cåte sase luni, dar nu cu mai mult de 24 de luni cumulat, conform unui proiect de ordonanta de urgenta convenit de Guvern cu expertii Comisiei Europene.
Daca în termen de trei luni de la expirarea termenului, prelungit de tribunal dupa caz, Registrul Comertului nu a fost sesizat cu nicio cerere de radiere sau de numire a lichidatorului, firma va fi radiata din oficiu, iar bunurile ramase în patrimoniu vor reveni actionarilor, care raspund în limita valorii acestora pentru acoperirea creantelor.

Sursa: Curentul

Legislatia achizitiilor publice va fi modificata din nou

Legislatia achizitiilor publice va fi modificata din nou prin limitarea plafonului in interiorul caruia pretul unui contract de achizitii publice poate fi majorat prin acte aditionale, la maximum 20% peste valoarea initiala, de la 50% in prezent,

au declarat surse oficiale. Modificarea a fost transmisa Comisiei Europene (CE) spre informare si va fi introdusa de guvern in perioada imediat urmatoare.

Sursele citate au mai afirmat ca in legea achizitiilor publice va fi introdusa si notiunea de parteneriat public-privat, care in prezent nu exista in legislatia romaneasca decat la nivel generic. “Autoritatea de Reglementare si Monitorizare a Achizitiilor Publice isi va standardiza formularele pentru documentatia de atribuire de contracte in domeniul mediului, al energiei si al transporturilor, acestea fiind cele trei domenii pe care le solicita spre standardizare CE, la nivel european, intr-o prima etapa”, au adaugat sursele. Formularele standard vor fi realizate pana la finalul lunii mai.

Sursa: Capital

Din 2 mai, Loteria Romana introduce a patra categorie de castig la Loto 6/49.

Castigul la cea de-a patra categorie este fix, in valoare de 4,5 lei. Cu 3 numere castigatoare, jucatorii la Loto 6/49 pot opta pentru ridicarea castigului in bani sau pentru a-si incerca inca o data norocul cu o noua varianta de joc.

Tot din data de 2 mai plata tuturor castigurilor la jocurile tip loto a caror valoare nu depaseste suma de 600 de lei, se va face in orice agentie loto, indiferent de locul unde a fost jucat biletul castigator.

Jocul Loto 6/49 a fost introdus sub actuala forma in portofoliul de produse al Loteriei Romane la inceputul anului 1993 si este cel mai popular joc din Romania care ofera anual castiguri deosebit de atractive. Numai in anul 2009, la jocul Loto 6/49 s-au acordat 102.305 castiguri in valoare totala de 188.846.669 lei.
In prezent, tragerile Loto 6/49 si Noroc au loc de doua ori pe saptamana in zilele de joi si duminica. Pentru fiecare tragere Loto 6/49 se joaca in medie 1.200.000 de variante, numarul acestora variind in functie de valoarea premiului de categoria I.

In conformitate cu legislatia in vigoare, o cota de minimum 60% din profitul realizat in cursul unui an de C.N. “Loteria Romana” S.A. este destinata finantarii constructiei de locuinte sociale si sali de sport.

Sursa: Financiarul

Senatul a adoptat, luni, un proiect de lege ce da dreptul firmelor de televiziune prin cablu, internet si telefonie sa intre pe proprietatile publice si private.

Daca angajatii firmelor de televiziune prin cablu va bat la usa, ar trebui sa va gânditi de doua ori înainte sa refuzati a-i primi în casa. Parlamentul pregateste o lege prin care furnizorii de retele publice de comunicatii

electronice obtin dreptul de a intra pe proprietatea privata pentru lucrarile de infrastructura. Concret, proiectul, adoptat, luni, de Senat, prevede ca firmele de televiziune prin cablu, internet si telefonie vor avea acces în imobile, pe drumuri, poduri si pasaje, printr-o simpla solicitare ce trebuie trimisa proprietarilor sau autoritatilor publice cu 30 de zile înainte.

• Ce se va întâmpla, însa, în cazul în care cablurile care va vor traversa proprietatile se vor dovedi a fi incomode pentru proprietar? Exista o scapare. Proiectul prevede un posibil refuz, care sa se bazeze pe motive “temeinic justificate”. “Daca un locatar nu era de acord ca un cablu sa treaca prin fata ferestrei sale, toti ceilalti nu puteau avea legatura la retea. Asta pentru ca respectivul pur si simplu nu vrea, pentru ca e nebun. În acest caz, operatorul poate trece peste vointa proprietarului. Daca, însa, proprietarul nu poate intra în curte cu masina din cauza cablului, atunci avem un motiv întemeiat”, a explicat pentru Gândul deputatul liberal Relu Fenechiu, precizând ca legea vizeaza mai ales rezolvarea transferarii cablurilor de pe stâlpi, sub pamânt, problema ce treneaza de mai bine de doi ani: “În Bucuresti, vedem pe stâlpi zeci de cabluri si exista aceasta disputa între proprietarii stâlpilor, adica autoritatile locale si operatorii de comunicati. La cererea industriei IT, am încercat sa reglementam modul de colaborare a celor doua parti”.

Sursa: Gandul

Daca îti achiti creditul la timp, nu trebuie sa ajungi pe lista rau-platnicilor. Aceasta logica nu se aplica însa în toate situatiile.

O dovedeste cazul unui bucurestean care nu mai poate obtine nici un împrumut în urmatorii patru ani, desi si-a respectat toate obligatiile catre societatea financiara care i-a acordat un credit de consum.

Pe 14 decembrie 2005, Filip G. a obtinut un credit de consum în valoare de 4.154 lei de la SC TBI Credit IFN SA (societate financiara nebancara). Dupa 14 luni, Filip s-a hotarât sa ramburseze anticipat suma care-i mai ramasese de achitat din împrumut si a facut o cerere în acest sens catre TBI. Societatea i-a raspuns ca e de acord cu rambursarea anticipata a diferentei de 1.762 RON, iar bucuresteanul a achitat integral suma ceruta de creditoare. Lucrurile pareau rezolvate, mai ales ca pe 3 aprilie 2007 TBI i-a comunicat printr-o adresa: „Pentru contractul de vânzare-cumparare cu plata în rate nr. 50.263/14.12.2005, au fost achitate integral toate obligatiile de plata, drept pentru care în evidentele noastre contabile figurati cu sold 0″.

Bun-platnic, dar pe lista de datornici

Surpriza a aparut însa dupa mai bine de un an, pe 16 iunie 2008, când Filip s-a dus la Raiffeisen Bank sa ceara un împrumut de 2.000 euro. „Dupa doua zile de la depunerea cererii, reprezentantii bancii m-au înstiintat ca nu-mi pot acorda creditul, deoarece figurez în banca de date a Biroului de Credit cu debite restante fata de creditoarea TBI. Am ramas blocat”, spune Filip. Ulterior, bucuresteanul a cerut bancii Raiffeisen sa-i dea în scris motivul pentru care i se refuza creditul. „Cei de la Raiffeisen mi-au spus ca nu-mi pot da o adresa oficiala, deoarece TBI este clientul lor si nu-i pot crea acestei firme prejudicii, pentru ca astfel s-ar încalca protocoalele de confidentialitate dintre banci. Raspunsul mi s-a parut uluitor”, afirma Filip.

Cine m-a înscris la rau-platnici?

Dupa experienta cu Raiffeisen, Filip a început sa faca sapaturi pentru a afla cine l-a înscris în baza de date a rau-platnicilor. „Dupa ce am facut o cerere în acest sens la Biroul de Credit, nu mi s-a precizat cine e institutia care m-a înscris pe listele lor de datornici. Totusi, cu aceasta ocazie am vazut ca TBI mi-a perceput în decembrie 2007 o suma restanta de 239 lei, care nu stiu de unde provine. E suprinzator pentru ca în urma cu opt luni primisem de la TBI o hârtie în care am fost înstiintat ca le-am achitat creditul si ca soldul meu e 0″, povesteste Filip. El spune ca, initial, functionarii TBI si-au recunoscut vina, dar ulterior au spus ca nu l-au înscris ei în baza de date. „Situatia care v-a fost creata este rezultatul unei erori, si nu al unei intentii de a va prejudicia”, citeste Filip dintr-un raspuns primit de la TBI. „Ulterior, mi-au raspuns ca nu ei m-au trecut pe listele Biroului de Credit”, spune Filip. „Din informatiile mele, am înteles ca, dupa ce eu am achitat creditul la TBI, pentru restantele alea închipuite de 239 lei TBI ar fi executat asigurarea încheiata la OMNIASIG pentru creditul meu. Asta e motivul pentru care TBI nu stie cum sa rezolve situatia”, adauga Filip.

Sursa: Romania Libera