În februarie 2010, Curtea de la Strasbourg a decis aplicarea procedurii hotarârii pilot în doua dintre cazurile aflate pe rol, referitoare la imobilele nationalizate confiscate de regimul comunist în România. Guvernul a
confirmat, pentru SFin, ca se pregatesc modificari ale Legii 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.
Hotarârile pilot sunt proceduri relativ recente adoptate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg, în scopul „tratarii” unor probleme juridice ce afecteaza grupuri mari de persoane. Motivul principal pentru care se iau asemenea hotarâri este numarul mare de cereri de solutionare a unor spete, având la origine aceleasi texte legislative defectuoase. Printr-o asemenea hotarâre, CEDO identifica disfunctiile din legislatia interna si da indicatii guvernelor privind masurile care ar trebui luate pentru a elimina aceste probleme sistemice sau structurale, care determina un mare numar de cereri.
Odata cu declansarea procedurii, toate cauzele având acest obiect vor fi suspendate de pe rolul CEDO, pâna când autoritatile din România vor lua masurile legislative, administrative si bugetare pentru remedierea situatiei.
Dintre tarile Uniunii Europene, CEDO a mai pronuntat hotarâri pilot numai în cazul Poloniei, tot în legatura cu încalcari ce au la baza legislatia proprietatii.
Motivatia CEDO
În motivatia hotarârii pilot s-a aratat ca în prezent peste 1.000 de cazuri referitoare la problemele pro-prietatilor nationalizate în România îsi asteapta rezolvarea în fata Curtii, câteva sute datând de anul trecut.
De asemenea, în hotarâre s-a mai aratat ca, în ciuda zecilor de hotarâri în care Curtea de la Strasbourg a atras atentia asupra lipsei de eficienta a mecanismului de acordare a compensatiilor pentru imobilele nationalizate, nu s-au facut progrese semnificative în ce priveste îmbunatatirea legislatiei. Din aceste motive, CEDO a decis aplicarea procedurii hotarârilor pilot în doua dintre cazurile aflate pe rolul acesteia: Atanasiu si Poenaru împotriva României si Solon împotriva României.
În cazul Atanasiu si Poenaru contra României, acuzatiile se refera în principal la imposibilitatea accesului la un tribunal pentru a revendica un apartament nationalizat si întârzierea autoritatilor administrative în luarea unei decizii referitoare la cererea de restituire.
În cauza Solon contra României, autoritatile sunt acuzate pentru imposibilitatea obtinerii de catre reclamant a despagubirilor la care avea dreptul conform Legii 10/2001 pentru un teren nationalizat si utilizat de Universitatea din Craiova.
Sursa: Saptamana Financiara