Cum ne vindem pământul străinilor

Fără bani pentru a prelucra pământul, sătenii preferă să-l vândă oamenilor de afaceri din alte ţări, la preţuri mici. Anul trecut, numărul de tranzacţii către străini a crescut cu un sfert.

 

 

 

Preţurile scăzute ale terenurilor din România atrag tot mai mulţi oameni de afaceri străini, iar cele mai căutate sunt terenurile arabile şi pădurile. Cei mai mulţi străini care se interesează de astfel de proprietăţi în România sunt austriecii şi italienii sau fondurile de investiţii din aceste ţări, potrivit lui Florian Ciubotă, manager al agenţiei In Land Store, companie imobiliară specializată pe astfel de tranzacţii.Cu cât se vinde pământul agricol

De altfel, judeţul Buzău este unul dintre cele mai căutate pe segmentul de terenuri agricole, alături de Ialomiţa, Călăraşi, Brăila şi Prahova, dacă analizăm anunţurile postate pe internet de persoanele care doresc să facă astfel de achiziţii.

În judeţul Brăila, de pildă, în localitatea Vişani, un hectar de teren agricol se vinde cu aproximativ 2.100 de euro. Preţul devine negociabil la achiziţia unor suprafeţe mai mari.

În judeţul Teleorman, zona Roşiori, preţul pentru un hectar este de aproximativ 1.900 de euro, de asemenea negociabil. În judeţul Buzău, preţurile variază între 1.500 şi 2.300 de euro pe hectar, în funcţie de suprafaţa cumpărată.

„În general, anunţurile de vânzare postate în ultimele luni se referă la proprietăţi cu suprafeţe care încep de la 50 de hectare şi care pot ajunge până la 500-600 de hectare, comasat”, a spus Florian Ciubotă. Acesta a mai explicat că, la suprafeţele mari, de sute de hectare, preţurile, la negociere, pot coborî şi până la 0,1 euro pe metru pătrat de teren arabil.

Lemnul românesc devine mobilă cu brand italian

Karl Venzig reprezintă interesele unui fond austriac de investiţii care a achiziţionat, pe parcursul anului trecut, aproximativ 500 de hectare de pădure în diverse judeţe ale ţării, în vederea exploatării lemnului în Italia.

„Concret, prin exploatare controlată, în colaborare cu Romsilva, vom trimite la export lemn destinat fabricării elementelor de mobilier în unităţi din Italia şi, în funcţie de volumul de comenzi, vom proceda la noi achiziţii de terenuri în România”, ne-a spus investitorul austriac.

Unul dintre românii care a vândut austriecilor câteva hectare de pădure este Mircea Savu, din Buzău. El susţine că imposibilitatea contractării unui credit pentru asigurarea logisticii şi materialelor necesare exploatării pădurii l-a determinat să aleagă varianta vânzării, chiar şi la un preţ mic.

„Evident că aş fi dorit să demarez o mică afacere de familie, care să-mi asigure un venit din exploatarea pădurii moştenite de la părinţi, însă nu am putut primi niciun sprijin de niciunde, iar orice afacere are nevoie de o investiţie la început”, ne-a explicat el.

Agricultura românească, la pământ

În 2010, aproximativ 3 milioane de hectare de teren agricol au rămas necultivate şi doar 2 milioane au fost cultivate cu grâu. Asta în condiţiile în care preţul grâului s-a dublat în ultimul an. Efectul unei astfel de situaţii este acela că au crescut importurile şi, implicit, preţurile, deşi teoretic România ar putea asigura o mare parte din necesar din exploatarea pământului.

 

evz