Concluziile raportului Proksch sunt următoarele:
• Cercetarea a putut astfel să demonstreze că nu există un conflict de mame împotriva taților, ci conflicte între părinții cu care copiii locuiesc (părinții rezidenți) și părinții cu care copiii lor nu locuiesc în mod statornic (părinții
nerezidenți). Conform dr. Proksch “eliminarea” unui părinte în procesul de transfer a custodiei unice dă naștere la tensiuni considerabile, în timp ce, pe de altă parte, dacă custodia comună este obținută, nu ar exista un” perdant”.
• Se afirmă că obținerea custodiei comune are o mare valoare simbolică și psihologică, în special pentru părintele care a fost în mod sistematic eliminat mai devreme. Deși intervine și celălalt părinte în educația copilului, aceasta promovează, din lipsă de alternative mai bune, satisfacerea regulii de bună purtare în discuții din partea ambilor părinți.
• Studiul afirmă că custodia comună necesită ca tatăl și mama să fie implicați post-divorț și aceasta aduce beneficii copiilor. Se reduc astfel conflictul presant și de multe ori extrem de emoțional precum și procedurile costisitoare de judecată.
• Studiul de asemenea precizează că prin custodia comună se promovează cooperarea părinților în probleme de soluționare consensuală post-maritale și de acces, ceea ce este benefic copilului.