Impreviziunea este paguba pe care o sufera una din partile contractante ca urmare a dezechilibrului grav de valoare care intervine intre prestatiile sale si contraprestatiile celeilalte parti, in cursul executarii contractului, determinat de fluctuatiile monetare, care cel mai adesea consta intr-o inflatie deschisa sau galopanta.
In cazul impreviziunii, instanta intervine in contract, in anumite situatii si cu anumite conditii. Textul art. 1271 consacra regula si exceptia in domeniul executarii contractului atunci cand imprejurarile pe care partile le-au luat in considerare la incheierea contractului s-au modificat intr-o masura importanta si contractul a dobandit valenta de sarcina excesiva pentru una dintre parti.
In primul alineat al art. 1271 este enuntata regula conform careia chiar si atunci cand pentru una dintre parti obligatia a devenit mai oneroasa decat parea sa fie la data incheierii contractului, debitorul trebuie sa isi execute obligatia conform clauzelor contractului. Exceptia de la aceasta regula este reglementata in cel de-al doilea alineat.
Daca in contract s-a prevazut o clauza de renegociere sau daca executarea a devenit excesiv de oneroasa pentru una dintre parti, din cauza unei schimbari a imprejurarilor pe care le-au luat in considerare partile la incheierea contractului, exista posibilitatea interventiei instantei in contract.
Ceea ce poate prilejui o asemenea interventie nu este orice schimbare a imprejurarilor, ci numai daca schimbarea are urmatoarele calitati, sunt reglementate cele doua etape ale demersului:
a) elementul care provoaca un caracter excesiv al sarcinii debitorului nu exista la data incheierii contractului, ci a aparut dupa acest moment;
b) pentru parti nu era posibila in mod rezonabil anvizajarea schimbarii;
c) partea pusa in dificultate nu este obligata, prin natura contractului sa suporte riscul producerii evenimentului perturbator.