Despagubiri concediere

 Concediere contestata in instanta. Reintegrare. Solicitare despagubiri.
Intrebare:

In baza unei sentinte civile a T.M. Bucuresti – Sectia VIII-a, Conflicte de munca si litigii de munca, s-a dispus:
– reincadrarea contestatorului in functia detinuta anterior emiterii deciziei de concediere;

– plata catre contestator a drepturilor salariale indexate, majorate si reactualizate si a tuturor celorlalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul.

Societatea noastra a pus in executare sentinta respectiva in termenul legal prin:
– reincadrarea salariatului respectiv in functia detinuta inainte de concediere ;
– plata salariului lunar avut, majorat sau indexat la datele cand au fost majorate sau indexate si pentru ceilalti salariati, asigurandu-se astfel reactualizarea salariului, de la data de cand s-a dispus anularea deciziei de concediere ;
– acordarea sporului de vechime si a sporului pentru utilizarea unei limbi straine, sporuri de care beneficia la data concedierii ;
– acordarea contravalorii tichetelor de masa, a tichetelor cadou si a primei de vacanta, drepturi de care au beneficiat si ceilalti salariati.

Este in drept, in litera si spiritul Codului muncii ca salariatul respectiv sa solicite dobanzi si majorari de intarziere aplicate la salariile lunare rezultate in urma majorarii sau indexarii considerand ca plata despagubirii egala cu salariile indexate si reactualizate se asigura prin aplicarea unor dobanzi si majorari de intarziere la sumele lunare, facand o similitudine cu prevederile din Codul de procedura fiscala pentru sumele de restituit sau de rambursat la buget?

Precizam ca acelasi sistem de dobanzi si majorari il solicita sa se aplice si la contravaloarea tichetelor de masa si tichete cadou.
Considerati ca societatea a aplicat corect prevederile din sentinta respectiva?
Raspuns:

Principiul in aceasta privinta este acoperirea integrala a prejudiciului cauzat prin desfacerea (presupus nelegala) a contractului de munca. Dobanda insasi este o forma de despagubire pentru plata cu intarziere a unei datorii banesti. Deci, daca salariatul nu a primit salariul si celelalte drepturi banesti la data la care ar fi avut dreptul sa o faca daca nu ar fi fost concediat, credem ca instanta va putea dispune si plata de dobanzi, menite sa acopere prejudiciul produs prin plata cu intarziere a acestora (asa numitele „daune moratorii”).

Parerea celor mai multi specialisti este in sensul ca insasi institutia reintegrarii nu ar trebui sa isi gaseasca locul intr-o economie de piata (ea nu este de altfel reglementata in niciun sistem european de drept, angajatorul fiind obligat exclusiv la despagubiri). Deocamdata insa acesta este textul de lege si aceasta este practica instantelor.

Lasă un comentariu