Partaj bunuri comune – Avocat specializat in partaj

Legislatie
Conform art. 30 din Codul familiei, „bunurile dobandite in timpul casatoriei de oricare dintre soti, sunt de la data dobanditii lor, bunuri comune ale sotilor„. Art. 31 din C. familiei stabileste bunurile ce sunt proprii fiecarui sot, bunuri care deci nu intra in masa bunurilor comune.

Aceasta forma de proprietate, poarta numele de proprietate comuna in devalmasie si se caracterizeaza prin aceea ca bunurile apartin coproprietarilor dar acestia nu au stabilita cota parte ideala din dreptul de proprietate asupra bunului.

In acest caz, pentru aceasta forma de proprietate, potrivit legislatiei in vigoare, partajul poate interveni numai dupa desfacerea casatoriei sau, in cazuri exceptionale pentru motive temeinice in timpul casatoriei, la cererea unuia dintre soti sau a creditorilor personali ai unuia dintre soti.

Tipuri de partaj
Partajul bunurilor comune dupa desfacerea casatoriei se poate face:

• pe cale conventionala
• pe cale judiciara

  In cazul partajului in timpul casatoriei, acesta se poate realiza numai pe cale judiciara.
  Pentru efectuarea partajului conventional, trebuie sa existe acordul unanim si valabil exprimat al sotilor.
  Partajul judiciar este realizat de instanta de judecata.

  Dreptul de a cere partajul este imprescriptibil, cu alte cuvinte, partajul poate fi cerut oricand, indiferent de intervalul scurs de la data nasterii starii de indiviziune.

  In calea partajului pot exista doua obstacole: uzucapiunea de 30 de ani si existenta unui act de imparteala.

  Instanta competenta sa judece procesul de partaj al bunurilor comune, in cazul in care bunurile sotilor se impart o data cu solutionarea actiunii de divort, cererea de partaj avand caracter accesoriu acesteia, este judecatoria in circumscriptia careia se afla cel din urma domiciliu comun al sotilor.

  In cazul impartirii bunurilor comune ale sotilor cerute pe cale principala, in timpul casatoriei sau dupa desfacerea casatoriei, competenta se stabileste potrivit regulilor comune:

• cand bunurile a caror impartire se cere sunt toate mobile, este competenta instanta de la domiciliul paratului (art. 5 C. proc. civ.)
• atunci cand exista si bunuri imobile in masa partajabila, este competenta instanta in a carei raza se afla imobilul (art. 13 C. proc. civ.)
• cand fiecare din parti sesizeaza o alta instanta, ambele fiind competente si daca exista identitate de parti, de obiect si de cauza, instanta cea din urma investita trimite cauza instantei mai intai sesizate (daca sunt de acelasi grad) sau instantei de grad mai inalt (daca sunt de grade diferite) (art. 163 C. proc. civ.)

  
  Acte necesare pentru introducerea actiunii de partaj:

• cerere de chemare in judecata
• acte doveditoare privind proprietatea bunurilor
• dovada achitare taxa de timbru judiciar + timbru judiciar

  Cererea de chemare in judecata trebuie sa contina:

• nume, domiciliu sau resedinta partilor
• numele, calitatea, sediul profesional in cazul reprezentarii prin avocat
• obiectul cererii
• motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea
• aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere

  Taxa de timbru judiciar:
  Taxa de timbru pentru cererile de partaj se stabileste procentual la valoarea masei partajabile. In anumite conditii, se poate recupera insa, daca partajul s-a efectuat prin intelegerea partilor

  Asistenta unui avocat nu este obligatorie in procesul de partaj, dar este mai mult decat recomandabila. Lipsa informarii asupra elementelor importante ale judecarii unui partaj, gresita formulare a actiunii de partaj precum si incorecta prezentare a probelor poate aduce deservicii si prejudicii grave partii neasistate de un Avocat specializat.