,,Din pacate, fara prevederi cat mai explicite pentru cresterea transparentei si accesul publicului (inclusiv al presei si ONG-urilor), in timp real, la contractele incheiate din bani publici si mai ales la modul lor de indeplinire (nu stim nimic in acest moment despre modul in care se implementeaza contractele de achizitii!) dublate de sanctiuni corespunzatoare, respectiv fara o actiune mai bine pregatita a organelor de ancheta, fenomenul coruperii sistemului de achizitii a scapat de sub controlul autoritatilor romane”, se arata in documentul citat.
Potrivit comunicatului, din 10 miliarde de euro in 2009, 10 miliarde euro in 2010, 16 miliarde de euro in 2011, cat reprezinta totalul achizitiilor desfasurate anual in ultimii ani in Romania, 33% din bani au fost atribuiti prin contracte de achizitii unui numar de numai 50 de firme – arata inca de acum un an Institutul pentru Politici Publice in studiul despre achizitii. Circa 55% din acesti bani publici merg in lucrari de constructii(adica peste cinci miliarde de euro anual).
IPP sustine ca, in repetate randuri in ultimii ani, a atras atentia Guvernelor, inclusiv actualului (care si-a luat angajamentul cresterii transparentei achizitiilor publice) asupra consecintelor tolerarii abuzului asupra banilor din achizitii. ,,Daca cineva ar fi avut disponibilitatea sa urmareasca cum acelasi simplu produs standard cumparat de o autoritate publica cu un RON este achizitionat de altele cu pana la patru-zece RON, ar fi vazut ca Romania avea minimum doua miliarde de euro „in plus” la dispozitie anual, pentru plata bugetarilor si pensiilor, iar deficitul ar fi fost cu siguranta inlocuit cu cresterea economica”, precizeaza IPP.
Din pacate, arata IPP, tendinta actualelor autoritati nu este orientata catre cresterea transparentei procesului de achizitii, atat in etapa de atribuire cat mai ales in cea de executie a contractelor. In acest sens, IPP cere ca toate informatiile despre toate etapele de executie ale contractelor sa fie in acelasi loc (SEAP), grupate dupa autoritate contractanta si domeniu, iar publicul sa aiba acces in timp real la aceste date.
,,In loc sa contribuie cu aceste masuri la cresterea responsabilitatii autoritatilor contractante prin expunerea activitatii lor cat mai mult catre public, ANRMAP se straduieste sa protejeze drepturile firmelor, ca si cand beneficiarii finali ai lucrarilor si serviciilor din bani publici nu sunt cetatenii acestei tari, ci conturile directorilor firmelor contractante. Reamintim ca exact in aceste zile se discuta in Parlament modificarile la cadrul legal privind achizitiile prin care ofertele si anexele contractelor de achizitii urmeaza a fi secretizate, invocandu-se absolut bizar o asa zisa „cerere” a UE in aceasta privinta (pe care insa nu a vazut-o nimeni sub forma unui document oficial)”. se precizeaza in comunicat.
Potrivit IPP, ,,exemplul zilei de astazi, in care exista suspiciuni legate de unele contracte semnate de RADET cu firme de constructii care au primit bani fara sa fi efectuat niciun fel de lucrari, ne ofera in sine o explicatie pentru care se doreste ca acelora ce sustin din banii lor – prin taxe si impozite – bugetele nationale si locale sa le fie ascuns furtul prin achizitii devenit aproape generalizat”.