De la intrarea în vigoare a noilor norme, la nivel naţional s-au înregistrat aproape 3.400 de cereri de restituire
Timbrul este contestat în principal pentru că îi discriminează pe cei cu maşini Euro 3 şi Euro 4, afirmă avocatul Marius Coltuc
În primul trimestru, ANAF şi AFM au restituit, din taxa auto, aproximativ 161 mil. lei celor care au câştigat procesele în instanţă
În mai puţin de două luni, pe rolul tuturor tribunalelor din ţară s-au înregistrat aproape 3.400 de dosare privind restituirea timbrului de mediu, primele urmând să se finalizeze la începutul lunii viitoare. „Pe rolul tuturor tribunalelor din ţară s-au înregistrat 3.388 de dosare. Nu există dosare finalizate încă, dar la începutul lunii iunie vor exista. Dacă se păstrează proporţia de aproximativ 1.000 de dosare pe lună şi o sumă medie de restituit de 5.000 lei pe fiecare proces, cei care au plătit timbrul de mediu vor avea de primit lunar circa 5 mil. lei în acest an”, a declarat avocat Marius Coltuc.
Potrivit acestuia, una dintre nemulţumirile celor care se adresează instanţei este legată de faptul că taxa este discriminatorie. „Prin noua formulă de calcul a timbrului de mediu, taxa creşte foarte mult pentru autoturismele Euro 3 şi Euro 4 şi scade pentru autoturismele non-euro, Euro 1 şi Euro 2. Întrucât majoritatea tranzacţiilor cu autoturisme au ca obiect autoturisme încadrate în normele Euro 3 şi Euro 4, proprietarii acestora vor fi afectaţi în cazul în care ar dori să înstrăineze autoturismul neputând dispune de atributele conferite de dreptul de proprietate. Or, circuitul civil este liber, iar această taxă, după cum a fost reglementată, încalcă principiul liberei circulaţii a mărfurilor, prevăzut de art.34 – 36 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene”, a explicat avocatul.
În plus, potrivit av. Marius Coltuc, OUG nr. 9/2013 – actul normativ care reglementează timbrul de mediu – conţine şi dispoziţii care încalcă Constituţia României.
„Este vorba despre art. 4 lit. d) din OUG nr. 9/2013 prin care se prevede obligaţia achitării timbrului de mediu în cazul transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat în situaţia autovehiculelor pentru care s-a dispus de către instanţe restituirea sau înmatricularea fără plata taxei speciale pentru autoturisme şi autovehicule, taxei pe poluare pentru autovehicule sau taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule”, a afirmat Coltuc.
În perioada 2008 – 2013 s-au restituit peste 50 mil. lei
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Administraţia Fondului de Mediu au restituit, în primul trimestru, din taxa auto, circa 161 milioane de lei celor care au câştigat în instanţă dreptul de recuperare a sumelor achitate. Potrivit datelor celor două instituţii, citate pe blogul av. Marius Coltuc, peste 30,6 milioane de lei au fost achitate de către AFM, cuantumul reprezentând un procentaj de până la 10% din totalul alocat pentru întregul an, respectiv 400 milioane lei. „La nivelul perioadei 2008 – martie 2013, cuantumul restituit beneficiarilor prin Fondul de Mediu pe taxa auto a ajuns la 50,7 milioane lei, cea mai mare valoare fiind consemnată în primul trimestru din acest an, respectiv 30,65 milioane lei”, notează Coltuc.
În ceea ce priveşte veniturile încasate de ANAF din taxa pe poluare pentru autovehicule, statistica arată că acestea s-au ridicat, în primul trimestru al anului 2013, la 204,24 milioane lei, din care au fost transferate Fondului pentru Mediu 66,55 milioane lei, 130,60 milioane lei fiind restituite plătitorilor din taxa auto. În plus, tot prin administraţia fiscală, s-au restituit 8,5 milioane lei, suma aferentă taxei speciale pentru autoturisme conform OUG 50/2008, privind instituirea taxei speciale pentru autoturisme (restituiri ca urmare a recalculării între taxa specială şi taxa la fondul de mediu precum şi a hotărârilor judecătoreşti).
Încasările anticipate din timbrul de mediu nu acoperă despăgubirile
Încasările pe care Guvernul speră că le va obţine în acest an din timbrul de mediu sunt estimate la doar 365 milioane lei, jumătate din nivelul avansat de ministru şi apropiat de volumul veniturilor prognozate pentru anul trecut, care a fost cel mai scăzut de la introducerea taxei de poluare auto.
Încasările anticipate de Guvern nu acoperă suma despăgubirilor, de 400 milioane lei, pe care statul trebuie să le achite în acest an celor peste 300.000 proprietari de maşini care au câştigat procesele pentru restituirea taxei de poluare, considerată ilegală de către instanţe.
Din luna martie, Guvernul a înlocuit taxa auto cu timbrul de mediu, iar noua formulă de calcul a condus la o creştere în medie de circa 10% a sumei de plată pentru maşinile Euro 4 şi Euro 3 şi o scădere cuprinsă între 60% şi 90% pentru maşinile Euro 2, Euro 1 şi non-euro, pe principiul că maşinile vechi au o durată scurtă de funcţionare şi, deci, vor polua pentru un interval mai mic.
La acel moment, ministrul Mediului, Rovana Plumb, a declarat că se estimează că nivelul încasărilor timbrului de mediu va ajunge la 700 milioane lei în 2013, în condiţiile în care şi restituirile vechii taxe de mediu sunt estimate la 400 milioane lei.
În urmă cu o lună, ministrul afirma că suma totală ce trebuie restituită din vechea taxă auto este estimată la un miliard de lei, relatează Mediafax.
Ministrul afirma atunci că suma estimată pentru restituirile vechii taxe auto de mediu este enormă, dar a precizat că banii vor fi restituiţi „pe măsură ce se încasează noua taxă”.
N-au rezolvat vechile probleme
Casa de Avocatură Coltuc şi Asociaţii este iniţiatoarea petiţiei online „jostimbrudemediu.ro”. Motivul pentru care a fost demarată această campanie este faptul că, deşi Guvernul a justificat necesitatea modificării textului de lege prin faptul că aceasta avea trei mari probleme, niciuna dintre acestea nu a fost cu adevărat schimbată în noul act normativ. Problemele care ar fi trebuit corectate erau următoarele: avea valori disproporţionat de mari pentru anumite zone de poluare; conţinea în calculul său, în afară de emisia de CO2, şi capacitatea cilindrică (în ciuda faptului că acest criteriu era deja taxat la impozitul pe maşină, plătit la administraţia locală); era discriminatorie şi atrăgea ameninţări cu infringementul din partea UE (pentru că includea criterii diferite pentru anumite categorii de maşini înmatriculate în România faţă de alte maşini).
„Niciunul din aceste temeiuri nu este schimbat de noua lege. Principiul «poluatorul plăteşte» nu este respectat. Legea ar trebui modificată prin fixarea unei marje fixe de CO2 care atunci când este depăşită să se plătească în plus, indiferent dacă este maşină nouă, veche, non euro, euro 1, 2, 3, 4, 5, 6 – aşa cum se întâmplă în sistemul francez privind taxa de poluare”, au precizat avocaţii.
Statul a restituit anul trecut 445 mil. lei – taxa de poluare încasată ilegal
Agenţia Fondului pentru Mediu (AFM) a restituit anul trecut 86 mil. lei în contul taxei de poluare încasate ilegal, sumă ce se adaugă celor peste 358 mil. lei restituite de către Ministerul Finanţelor Publice.
Potrivit bilanţului activităţii AFM pe 2012, anul trecut au fost întocmite 5.522 note de restituire pentru taxa pe poluare pentru autovehicule, în valoare de 86.405.476,52 lei, din care 85.535.162,19 lei taxa pe poluare pentru autovehicule; 437.702,87 lei dobândă aferentă taxei pe poluare pentru autovehicule; 260.972,84 lei cheltuieli de judecată; 171.638,62 lei alte cheltuieli.
„Ministerul Finanţelor Publice, prin adresa nr. 388275/24.01.2013, înregistrată la Administraţia Fondului pentru Mediu cu nr. 57134/11.02.2013, ne-a comunicat că a restituit, în anul 2012, suma totală de 358.498.306,00 lei”, se arată în documentul citat.
La cererea Curierului Naţional, Ministerul Finanţelor a informat la începutul acestui an că „Centralizatorul restituirilor cuprinde diferenţele între taxa pe poluare pentru autovehicule/taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule şi taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule; diferenţele de taxă rezultate în urma contestării acesteia; valoarea reziduală a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi sumele stabilite de instanţele de judecată prin hotărâri definitive şi irevocabile”, instituţia având de restituit în total suma de 589.796.015 lei.
Impozit discriminatoriu
Potrivit semnalelor date de piaţă chiar înainte de intrarea în vigoare a timbrului de mediu, noua modalitate de calcul privind impozitarea înmatriculării autovehiculelor va genera, la fel ca şi celelalte taxe auto, mii de procese pe rolul instanţelor. Dovadă stă faptul că, deşi guvernanţii au dorit să elimine din noua taxă reglementările pentru care au fost criticaţi inclusiv de Comisia Europeană, acestea se regăsesc şi în noua formă de calcul. Avocaţii spun că noul timbru de mediu nu va fi cu adevărat o taxă de mediu, ci „un adevărat impozit discriminatoriu”, care ar trebui calculat numai în baza emisiilor de dioxid de carbon reale. „Noile valori de impunere sunt foarte mari. Acestea ar trebui scăzute cel puţin cu 30% în funcţie de puterea de cumpărare a românilor. Pe de altă parte, eliminarea plăţii pentru autoturismele mai vechi de 2007 când se revând încalcă dreptul de proprietate şi retroactivează”, notează av. Marius Coltuc, într-un document remis Curierului Naţional.
Se încalcă liberul acces la Justiţie
De departe cea mai problematică reglementare este cea legată de eliminarea dispoziţiei potrivit căreia, în cazul în care vânzătorul a obţinut deja prin hotărâre judecătorească restituirea sau evitarea la revânzare a taxei, cumpărătorul va plăti timbrul de mediu.
„Textul de lege prevede că în cazul celor care au dat statul în judecată pentru restituirea taxei încasate ilegal – dacă acestora li s-a restituit contravaloarea taxei, precum şi cei care au înmatriculat autoturismele fără achitarea taxei, în baza hotărârii judecătoreşti, vor plăti noul timbru la prima vânzare a maşinii. Prin această reglementare se încalcă liberul acces la Justiţie”, precizează avocatul, subliniind că regula „se va plăti o singură dată timbrul de mediu” ar trebui să fie menţionată în toate formele legii, nu doar în anumite cazuri.
Pe de altă parte, textul de lege care se va aplica începând de mâine nu stipulează ce se va întâmpla în cazul în care maşina este scoasă din România înainte de a-i expira perioada de viaţă şi nici dacă se poate recupera diferenţa. „Aceste aspecte ar trebui stipulate în lege în mod expres”, notează Coltuc.