Arestul la domiciliu, judecatorul de drepturi si libertati.Alta noutate, in faza de judecata, este aceea ca se simplifica procedura, ceea ce va face ca procesele sa se termine mai repede.
,,Va exista o singura cale de atac – apelul (care se va judeca de catre Curtile de Apel), dupa care hotararea va ramane definitiva. Dispare recursul – a doua cale ordinara de atac, care va fi regasita la Inalta Curte de Casatie si Justitie, ca recurs in casatie, cale extraordinara de atac si numai pentru anumite situatii exceptionale. Procesele se scurteaza, nu se intorc si nu se reiau ciclurile, ani la rand. Cu legislatia actuala ne trezim ca o persoana devine condamnata sau achitata dupa trei, cinci sau zeci ani, in cazul in care nu intervine prescriptia. Dar, simplificandu-se procedura de judecata, apropiem momentul savarsirii faptei de momentul judecatii si, ori il condamn, ori il achit, omul afla ca este sau nu vinovat. Și opinia publica afla. In plus, stim ceva despre ce se va intampla”, a prezentat procurorul Mirisan, aspectele pozitive din Noul Cod de Procedura Penala cu privire la simplificare.
Tot in faza de judecata, se introduc doua institutii juridice noi: judecatorul de drepturi si libertati si judecatorul de camera preliminara.
Judecatorul de drepturi si libertati se va ocupa numai de masuri preventive procesuale (arestare si celelalte masuri preventive prevazute in actualul Cod de procedura penala), iar cel de camera preliminara va verifica dosarul intocmit de procuror, probele administrate si rechizitoriul (daca sunt legal administrate si daca rechizitoriul nu are fizuri, e lovit de nulitate, e gresit intocmit sau nu contine elementele necesare).
,,Daca judecatorul de camera preliminara spune ca probele sunt legal administrate, rechizitoriul e legal intocmit si e legal sesizata instanta, il trimite la judecatorul de drept comun. De ce aceasta institutie? Pentru ca se simplifica procedurile din faza de judecata. Adica, instanta nu mai poate restitui cauza procurorului pentru completarea urmaririi penale, pentru refacerea urmaririi penale, pentru ca s-a pronuntat un judecator de camera preliminara si a decis ca e bine. Instanta trebuie sa judece. Chiar de ar constata fisuri in probe, in rechizitoriu, trebuie sa readministreze probele judecatorul de fond si sa se pronunte. Nu mai restituie cauza la procuror, nici procurorul la politist, pentru completarea urmaririi penale”, a mai explicat profesorul Mirisan, decanul Facultatii de Drept din Oradea.
Potrivit acestuia, masurile preventive se pastreaza (obligarea de a nu parasi localitatea, de a nu parasi tara, retinerea, arestarea preventiva), dar se introduce in Codul de Procedura Penala, conform unor modele italiene si franceze, arestul la domiciliu.
,,Este o masura apropiata de arestarea preventiva, dar nu privativa de libertate cum este arestarea pe cel mult 30 de zile, in prezent, ci restrictiva de libertate. Adica, ai voie sa stai acasa la tine, dar esti oprit sa-ti parasesti casa o perioada de timp, fixata prin Noul Cod de Procedura Penala. Aceasta masura este susceptibila de a fi prelungita”, a precizat procurorul.
Clasarea, singura solutie
Noul Cod de Procedura Penala aduce si alte noutati in ceea ce priveste urmarirea penala. Clasarea este una dintre ele.
,,Noi dam o serie de solutii de neurmarire, de netrimitere in judecata, scoatere de sub urmarire penala, incetare a urmaririi penale, clasarea in faza de urmarire penala si trimiterea in judecata – solutia de baza – cand trimitem in judecata si avem probe (rechizitoriul). Aceste solutii sunt scoase din Noul Cod de Procedura Penala. Va fi una singura: clasarea. Pe toate temeiurile: de fapt, de drept, formala. Procurorul cand nu poate administra alte probe stabileste nevinovatia, da o solutie: clasarea. Simplu. Nu in functie literele din articolul 10 din Codul de Procedura Penala, cum e acum, de la a la d e scoatere, de la d la a e incetare, exista clasare cand lipseste invinuitul in cauza. Exista o singura solutie: clasarea. Și mai exista una – iar aceasta este de oportunitate: renuntarea la urmarirea penala, in faza de urmarire penala pentru diverse motive, pentru a nu incarca justitia cu dosare simple, banale. Cu infractiuni minore, fapte lipsite de pericol social, s.a.m.d. Usoare, adica unul fura un pix sau ceva lipsit de valoare. Sau comite o fapta pentru care pur si simplu nu merita sa inaintezi dosarul la instanta si sa faci un proces care sa dureze sase luni, un an, doi, trei ani si sa faci o gramada de cheltuieli pentru asa ceva. Aici intervine renuntarea la urmarire”, a adaugat magistratul.
Principiul oportunitatii
Renuntarea se poate face in anumite conditii si pentru anumite infractiuni usoare: cele care se urmaresc la plangerea prealabila, cele cu pedepse pana la cinci ani sau pana la trei ani, in functie de cum prevede legea de punere in aplicare actuala.
,,Aceasta renuntare la urmarire inseamna ca se aplica un alt principiu, pe langa cel al legalitatii, cel al oportunitatii. S-a introdus in cod si acest principiu. Ramane principiul legalitatii, dar prin derogare se aplica si oportunitatea, atunci cand nu e cazul sa trimiti, pentru fapte banale, usoare, pe cineva in judecata”, a mai spus Valentin Mirisan.
O alta institutie cu care vor trebui sa se obisnuiasca romanii este cea a medierii.
,,La noi nu a prins inca, chiar daca legea e in vigoare din 2010. Ca nu merge omul la mediator si nu se intoarce cu un acord de mediere sa-l depuna la procuror sau la judecator pentru infractiuni, asta e altceva. Dar eu cred ca, treptat, va trebui sa ne invatam cu asta. Adica, daca noi ne certam si e o insulta sau calomnie, sau o lovire usoara, o tulburare in posesie – considerata tot usoara, si ne putem impaca – potrivit legii, merg la un mediator si daca venim cu procesul verbal de mediere, procurorul – in termen de 30 de zile, da solutie – de clasare in viitorul cod sau de renuntare la urmarirea penala ori de scoatere sau incetarea urmaririi penale”, a aratat magistratul.
Acord de recunoastere
Acordul de recunoasterea a vinovatiei este o alta institutie noua introdusa in actul normativ. Acesta se face intre avocatul partii si procuror sau, in faza de judecata, de judecator. Acesta e in vigoare in prezent, tot prin legea 202 – potrivit procurorului Mirisan.
,,In faza de judecata se prezinta inculpatul si la primul termen de judecata, cu procedura indeplinita, recunoaste faptele comise. Se are in vedere probele din dosarul de urmarire, administrate de organul de cercetare penala sau de procuror – dupa caz, i se aplica circumstante de atenuare a pedepsei si se incheie procesul. Imediat. Recunoasterea si probele din dosar. Judecatorul nu mai administreaza nicio proba, ci la primul termen, sau la al doilea – daca procedura nu e indeplinita, constata ca s-au indeplinit conditiile de recunoastere a vinovatiei si aplica pedeapsa in cadrul limitelor legale, cu reducerea conform legii – o patrime cand e vorba de amenda, o treime cand e vorba de inchisoare. Institutia aceasta a fost preluata din sistemul anglo-american. Englezii si americanii o folosesc si functioneaza foarte bine. Practic, legea prevede unde functioneaza si unde nu acordul de recunoastere a vinovatiei”, a precizat procurorul.