C O D U L I N S O L V E N T E I (proiect) 2013

C O D U L   I N S O L V E N T E I (proiect) 2013

Cuprins

TITLUL PRELIMINAR

Capitolul I DOMENIUL DE REGLEMENTARE SI APLICABILITATEA IN TIMP
Capitolul II PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE PROCEDURILOR DE PREVENIRE A INSOLVENTEI SI INSOLVENTEI
Capitolul III DEFINITII

CARTEA I. PROCEDURI DE PREVENIRE A INSOLVENTEI

TITLUL I Partea generala
TITLUL II Mandatul ad-hoc
TITLUL III Concordatul preventiv

CAPITOLUL 1 Beneficiarii procedurii
CAPITOLUL 2 Organele care aplica procedura
CAPITOLUL 3 Incheierea, constatarea si omologarea concordatului preventiv
CAPITOLUL 4 Inchiderea procedurii concordatului preventiv

CARTEA A II-A. PROCEDURA INSOLVENTEI

TITLUL I Procedura generala

CAPITOLUL 1 Dispozitii Generale
CAPITOLUL 2 Organele care aplica procedura
CAPITOLUL 3 Participantii la procedura
CAPITOLUL 4 Deschiderea procedurii si efectele acesteia
CAPITOLUL 5 Primele masuri. Intocmirea tabelului de creante. Contestatiile
CAPITOLUL  6 Situatia unor acte juridice ale debitorului
CAPITOLUL 7 Reorganizarea
CAPITOLUL 8 Falimentul si lichidarea activelor
CAPITOLUL 9 Atragerea raspunderii pentru intrarea in insolventa
CAPITOLUL 10 Inchiderea procedurii

TITLUL II Dispozitii speciale privind grupul de societati
TITLUL III Dispozitii speciale privind falimentul institutiilor de credit
TITLUL IV Dispozitii speciale privind societatile de asigurare si reasigurare

CAPITOLUL 1 Deschiderea procedurii falimentului si efectele acesteia
CAPITOLUL 2 Falimentul. Prevederi speciale

TITLUL V Insolventa transfrontaliera
TITLUL VI Infractiuni si contraventii

Dispozitii finale

CODUL INSOLVENTEI 

TITLUL PRELIMINAR

Capitolul I DOMENIUL DE REGLEMENTARE SI APLICABILITATEA IN TIMP

Art. 1                     Codul insolventei, denumit in continuare codul sau legea stabileste regulile de drept substantial si procedural in domeniul procedurilor de prevenire a insolventei si insolventei.

Art. 2                    Dispozitiile codului se aplica numai procedurilor de prevenire a insolventei si insolventa incepute dupa intrarea acestuia in vigoare. Procedurile de prevenire a insolventei si insolventa incepute sub legile vechi raman supuse acestor legi.

Art. 3                    Scopul prezentei legi este instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului.

Capitolul II PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE PROCEDURILOR DE PREVENIRE A INSOLVENTEI SI INSOLVENTEI

Art. 4

1)        Prevederile codului se bazeaza pe urmatoarele principii:

Maximizarea gradului de valorificare a activelor si a recuperarii de catre creditori.
Asigurarea unei proceduri eficiente, inclusiv prin mecanisme eficiente de comunicare, derularea procedurii intr-un timp util si rezonabil intr-o maniera obiectiva si impartiala
Asigurarea unui tratament echitabil al creditorilor de acelasi rang
Asigurarea unui grad ridicat de transparenta in procedura
Recunoasterea drepturilor existente ale creditorilor si respectarea ordinii de prioritate a creantelor, avand la baza un set de reguli clar determinate si uniform aplicabile
Limitarea riscului de credit si a riscului sistemic asociat tranzactiilor cu instrumente financiare derivate prin recunoasterea compensarii cu exigibilitate imediata in cazul insolventei si pre-insolventei unui co-contractant avand ca efect reducerea riscului de credit la o suma neta datorata intre parti sau chiar la zero atunci cand, pentru acoperirea expunerii nete, au fost transferate garantii financiare
Asigurarea accesului la surse de finantare in perioada de pre-insolventa, observatie si reorganizare, cu asigurarea unui regim adecvat pentru protejarea acestora
Votul pentru aprobarea planului de reorganizare trebuie sa se bazeze pe criterii clare, cu asigurarea unui tratament echitabil intre creditorii de acelasi rang, a recunoasterii prioritatilor comparative si a acceptarii unei decizii a majoritatii, urmand sa se ofere celorlalti creditori plati egale sau mai mari decat ar primi in faliment.
Procedurile de pre-insolventa pun la dispozitia creditorilor cadrul legal pentru negocierea/renegocierea amiabila a creantelor precum si pentru incheierea unui concordat preventiv.
In procedura de faliment activele trebuie valorificate in timp util si intr-o maniera cat mai eficienta.
Insolventa grupurilor de companii ofera instrumentele procedurale care sa faciliteze coordonarea procedurilor, scopul fiind abordarea integrata a procedurilor de insolventa deschise in cadrul aceluiasi grup.
Procedurile de pre-insolventa si insolventa sunt administrate de practicieni in insolventa si se desfasoara sub supravegherea instantelor de judecata.
2)       In cazurile in care legea nu prevede, organele care aplica procedura vor tine seama de principiile enumerate la alineatul precedent.

Capitolul III DEFINITII

Art. 5                    In intelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:

Acordul de compensare bilaterala (netting) reprezinta:
a)     orice intelegere sau clauza in cadrul unui contract financiar calificat dintre doua parti, prin care se prevede un orice intelegere sau clauza in cadrul unui contract financiar calificat dintre doua parti, prin care se prevede un netting al unor plati ori o indeplinire a unor obligatii sau o realizare a unor drepturi prezente ori viitoare rezultand din sau avand legatura cu unul ori mai multe contracte financiare calificate (“acord master de netting”);netting al unor plati ori o indeplinire a unor obligatii sau o realizare a unor drepturi prezente ori viitoare rezultand din sau avand legatura cu unul ori mai multe contracte financiare calificate (“acord master de netting”);

b)     orice acord master de netting intre doua parti, prin care se prevede netting-ul intre doua sau mai multe acorduri master de netting (“acord master-master de netting”);

c)      orice intelegere de garantare subsecventa ori in legatura cu unul sau mai multe acorduri master de netting;

Activitatile curente reprezinta acele activitati de productie, comert sau prestari de servicii si operatiuni financiare propuse a fi efectuate de debitor in perioada de observatie, in cursul normal al activitatii sale, cum ar fi:
a)     continuarea activitatilor contractate, conform obiectului de activitate;

b)     efectuarea operatiunilor de incasari si plati aferente acestora;

c)      asigurarea finantarii capitalului de lucru in limite curente;

Administrator interimar – persoana fizica sau juridica desemnata de Banca Nationala a Romaniei, iar, in cazul cooperativelor de credit, si comitetul de administrare speciala desemnat de casa centrala a cooperativelor de credit, abilitate sa ia masuri conservatorii, in scopul prevenirii diminuarii activului si a cresterii pasivului institutiei de credit, de la momentul depunerii unei cereri de deschidere a procedurii falimentului si pana la data numirii lichidatorului, in procedura falimentului institutiilor de credit
Administratorul special este persoana fizica sau juridica, reprezentantul desemnat de adunarea generala a actionarilor/asociatilor debitorului,  imputernicit sa efectueze in numele si pe contul acestuia actele de administrare necesare in perioadele de procedura cand debitorului i se permite sa isi administreze activitatea si sa le reprezinte interesele in procedura pe perioada in care debitorului i s-a ridicat dreptul de administrare.
Averea debitorului reprezinta totalitatea bunurilor si drepturilor sale patrimoniale – inclusiv cele dobandite in cursul procedurii insolventei -, care pot face obiectul executarii silite, in conditiile reglementate de codul de procedura civila;
Buletinul procedurilor de insolventa este publicatia editata de Oficiul National al Registrului Comertului, care are drept scop publicarea citatiilor, convocarilor, notificarilor si comunicarilor actelor de procedura efectuate de instantele judecatoresti, administratorul judiciar/lichidator dupa deschiderea procedurii de insolventa prevazute de prezenta lege;
Centrul principalelor interese ale debitorului este, pana la proba contrarie, dupa caz:
sediul principal al persoanei juridice;
domiciliul profesional al persoanei fizice care exercita o activitate economica sau o profesiune independenta;
domiciliul persoanei fizice care nu exercita o activitate economica sau o profesiune independenta;
Cererea comuna de deschidere a procedurii insolventei este cererea formulata de debitor sau creditor, avand drept scop deschiderea procedurii insolventei in mod concomitent impotriva a doi sau mai multor membri ai grupului, in cadrul aceluiasi dosar.
Controlul este capacitatea de a determina sau influenta in mod dominant, direct sau indirect, politica financiara si operationala a unei societati sau deciziile la nivelul organelor societare, inclusiv posibilitatea revocarii majoritatii membrilor organelor de administratie, conducere sau supraveghere.
Consumator captiv este consumatorul care, din considerente tehnice, economice sau de reglementare, nu poate alege furnizorul;
Contractul financiar calificat este (i) orice contract avand ca obiect operatiuni cu instrumente financiare derivate (astfel cum sunt acestea definite in Legea nr. 297/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, privind piata de capital (ii) orice acord repo si acord reverse repo, precum si (iii) orice contract avand ca obiect operatiuni de imprumut de valori mobiliare, realizate pe pietele reglementate, pietele asimilate sau pietele la buna intelegere, astfel cum sunt acestea reglementate;
Contract de compensare bilaterala – oricare dintre urmatoarele:
orice contract sau clauza cuprinsa intr-un contract incheiat intre institutia de credit debitoare si orice alta entitate, inclusiv persoane fizice, avand ca obiect operatiuni cu instrumente financiare derivate realizate pe pietele reglementate, pietele asimilate sau prin pietele la buna intelegere, prin care se stipuleaza compensarea unor obligatii de plata sau obligatii de a face, prezente sau viitoare, decurgand din sau avand legatura cu unul sau mai multe astfel de contracte, inclusiv orice garantie accesorie ori avand legatura cu acestea; sau
orice contract sau clauza, de natura celor prevazute la pct. 1, prin care se stipuleaza compensarea unor obligatii de plata sau obligatii de a face, prezente sau viitoare, decurgand din unul sau mai multe contracte de compensare bilaterala, inclusiv orice garantie accesorie ori avand legatura cu acestea, in temeiul carora compensarea bilaterala contractuala se poate realiza prin una sau mai multe dintre urmatoarele modalitati:
a)     stingerea si/sau devansarea scadentei oricarei obligatii de plata sau obligatii de a face decurgand din unul sau mai multe contracte din categoria celor prevazute mai sus;

b)     calcularea sau estimarea unei valori de compensare, valori de piata, valori de lichidare ori valori de inlocuire a oricarei obligatii care a fost stinsa sau a carei scadenta a fost devansata potrivit prevederilor lit. a);

c)      conversia intr-o singura moneda a oricarei valori calculate potrivit prevederilor lit. b);

d)     compensarea, pana la obtinerea unei sume nete, a oricaror valori calculate potrivit prevederilor lit. b), asa cum au fost convertite potrivit prevederilor lit. c).

e)     lichidarea bunurilor si drepturilor din averea institutiei de credit debitoare – ansamblul procedeelor, masurilor si tehnicilor pentru realizarea activelor institutiei de credit in faliment, cu respectarea principiului costului minim presupus, respectiv al valorificarii optime a acestora, in scopul achitarii datoriilor catre creditori.

Coordonarea procedurala reprezinta setul de masuri menite sa coreleze procedurile de insolventa deschise impotriva membrilor unui grup, cu scopul de a asigura celeritatea si armonizarea procedurilor, precum si minimizarea costurilor.
Creantele bugetare reprezinta creantele constand in impozite, taxe, contributii, amenzi si alte venituri bugetare, precum si accesoriile acestora;
Creantele care beneficiaza de o cauza de preferinta sunt acele creante care sunt insotite de un drept de privilegiu si/sau de un drept de ipoteca si/sau de un drept de gaj si/sau de un drept de retentie asupra bunurilor din patrimoniul debitorului, indiferent daca acesta este debitor principal sau tert garant fata de persoanele beneficiare ale cauzelor de preferinta. Aceste cauze de preferinta au intelesul dat lor de codul civil.
Categoria de creante defavorizate este prezumata a fi categoria de creante pentru care planul de reorganizare prevede cel putin una dintre modificarile urmatoare pentru oricare dintre creantele categoriei respective:
a)     o reducere a cuantumului creantei si/sau a accesoriilor acesteia la care creditorul este indreptatit potrivit prezentei legi;

b)     o reducere a garantiilor ori reesalonarea platilor in defavoarea creditorului.

Concordatul preventiv este un contract incheiat intre debitorul in dificultate financiara, pe de o parte, si creditorii care detin cel putin doua treimi din valoarea creantelor acceptate si necontestate, pe de alta parte, prin care debitorul propune un plan de redresare si de acoperire a creantelor acestor creditori impotriva sa, iar creditorii accepta sa sprijine eforturile debitorului de depasire a dificultatii in care se afla debitorul.
Creantele salariale sunt creantele ce izvorasc din raporturi de munca intre debitor si angajatii acestuia. Aceste creante sunt inregistrate din oficiu in tabelul de creante de catre administratorul judiciar/lichidator;
Creditorul este creditorul indreptatit sa participe la procedura, adica creditorul care a inregistrat o cerere de admitere a creantei, el dobandind drepturile si obligatiile reglementate de lege pentru fiecare stadiu al procedurii. Calitatea de creditor inceteaza ca urmare a neinscrierii, reducerii totale sau  inlaturarii din tabelele creditorilor intocmite succesiv in procedura precum si prin inchiderea procedurii; au calitatea de creditor, fara a depune personal declaratiile de creanta, salariatii debitorului.
Creditorul indreptatit sa solicite deschiderea procedurii insolventei este creditorul a carui creanta impotriva patrimoniului debitorului este certa, lichida si exigibila de mai mult de 30 de  zile. Creditorii vor putea solicita deschiderea procedurii insolventei doar in cazul in care, dupa compensarea datoriilor reciproce, de orice natura, suma datorata acestora va depasi suma prevazuta la pct. 66.
Creditorul cu creante curente sau creditorul curent este acel creditor ce detine creante certe, lichide si exigibile, nascute in timpul procedurii de insolventa si care are dreptul de a i se achita cu prioritate creanta, conform documentelor din care rezulta.
Creditorii chirografari sunt creditorii debitorului inscrisi in tabelele de creante, care nu beneficiaza de o cauza de preferinta. Sunt creditori chirografari si creditorii garantati ale caror creante nu sunt acoperite in totalitate de valoarea garantiilor reale, ale privilegiilor sau drepturilor de retentie detinute, pentru partea de creanta neacoperita. Simpla inscriere in arhiva electronica de garantii reale a unei creante nu determina transformarea acesteia in creanta garantata.
Creditorii prevazuti de art. 134 din lege sunt acei creditori care furnizeaza servicii, materii prime, materiale sau utilitati, fara de care activitatea debitorului nu se poate desfasura si care nu pot fi inlocuiti de niciun alt furnizor care furnizeaza servicii, materii prime, materiale sau utilitati de acelasi fel in aceleasi conditii financiare.
Creditor strain este creditorul al carui domiciliu sau, dupa caz, sediu este stabilit intr-un stat strain;
Data deschiderii procedurii reprezinta:
a)     in cazul cererii debitorului de deschidere a procedurii, data pronuntarii incheierii prevazute la art. 71 ;

b)     in cazul cererii creditorului de deschidere a procedurii, data pronuntarii sentintei judecatorului-sindic, prevazuta la art. 72;

c)      in cazul insolventei transfrontaliere, momentul la care hotararea de deschidere a procedurii produce efecte, chiar daca aceasta nu are caracter definitiv;

Debitorul este persoana fizica sau juridica care poate fi subiect al unei proceduri prevazute de prezentul cod;
Debitor in dificultate financiara este debitorul al carui potential de viabilitate manageriala si economica se afla intr-o dinamica descrescatoare, dar care executa sau este capabil sa execute obligatiile exigibile
Extrasul raportului de activitate cuprinde masurile luate de administratorul judiciar sau lichidator. Mentionarea urmatoarelor elemente este obligatorie:
a)     desemnarea persoanelor de specialitate in conformitate cu prevederile 59 precum si onorariul acestora

b)     actele de dispozitie asupra averii debitorului

c)      incheierea, modificarea sau incetarea unor contracte la care debitorul este parte

d)     situatia incasarilor si platilor, in sinteza

e)     promovarea unor actiuni prevazute in Capitolul 6 Sectiunea I sau la art. 169

f)       masuri privind acordarea unei protectii corespunzatoare

Insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide si exigibile:
a)     insolventa debitorului se prezuma atunci cand acesta, dupa 30 de zile de la scadenta, nu a platit datoria sa fata de creditor; prezumtia este relativa;

b)     insolventa este iminenta atunci cand se dovedeste ca debitorul nu va putea plati la scadenta datoriile exigibile angajate, cu fondurile banesti disponibile la data scadentei;

Insolventa institutiei de credit – acea stare a institutiei de credit aflate in una dintre urmatoarele situatii:
a)     incapacitatea vadita de plata a datoriilor exigibile cu disponibilitatile banesti;

b)     scaderea sub 2% a indicatorului de solvabilitate a institutiei de credit;

c)      retragerea autorizatiei de functionare a institutiei de credit, in conformitate cu prevederile legale, ca urmare a imposibilitatii de redresare financiara a unei institutii de credit;

Insolventa societatii de asigurare/reasigurare – acea stare a societatii de asigurare/reasigurare caracterizata prin una dintre urmatoarele situatii:
a)        incapacitatea vadita de plata a datoriilor exigibile cu disponibilitatile banesti;

b)        scaderea valorii marjei de solvabilitate disponibile sub jumatate din limita minima prevazuta de reglementarile legale in vigoare pentru fondul de siguranta;

c)         imposibilitatea restabilirii situatiei financiare a societatii de asigurare/reasigurare in cadrul procedurii de redresare financiara;

Instanta straina este autoritatea judecatoreasca sau de alta natura, abilitata sa deschida si sa controleze sau sa supravegheze o procedura straina ori sa adopte hotarari in cursul derularii unei asemenea proceduri;
Instrumente financiare – valori mobiliare, titluri de participare ale organismelor de plasament colectiv, instrumente ale pietei monetare, contracte futures, inclusiv contracte care implica plata unor diferente in numerar, contracte forward pe rata dobanzii, swap-uri pe rata dobanzii, cursul de schimb si actiuni, optiuni pe orice instrument financiar prevazut in aceste categorii, inclusiv contracte care implica plata unor diferente in numerar, precum si optiuni pe cursul de schimb, rata dobanzii si instrumente financiare derivate pe marfuri si orice alt instrument admis la tranzactionare pe o piata reglementata intr-un stat membru sau pentru care s-a facut o cerere de admitere la tranzactionare pe o astfel de piata;
Intelegerea de garantare este orice contract/instrument de garantare a unui acord de netting sau a unor contracte financiare calificate, incluzand fara limitare: gajuri, scrisori de garantie, garantii personale si altele asemenea.
Grupul de societati inseamna doua sau mai multe societati interconectate prin control si/sau detinerea participatiilor.
Mandatul ad-hoc este o procedura confidentiala, declansata la cererea debitorului in dificultate financiara, prin care un mandatar ad-hoc, desemnat de instanta, negociaza cu creditorii in scopul realizarii unei intelegeri intre unul sau mai multi dintre acestia si debitor in vederea depasirii starii de dificultate in care se afla;
Membru al grupului poate fi oricare din societatile grupului, indiferent daca este societatea-mama sau un membru controlat al grupului
Membru controlat al grupului este acea societate controlata de societatea-mama.
Obligatia de cooperare reprezinta obligatia instantelor si practicienilor in insolventa de a asigura coordonarea procedurala prin urmatoarele mijloace:
a)     Schimbul de informatii cu privire la procedura, in special in privinta creantelor, activelor si masurilor luate de administratorul judiciar/lichidator

b)     Deschiderea concomitenta a procedurilor de insolventa a membrilor grupului, la cererea debitorilor sau creditorilor

c)      In masura in care procedurile au fost deschise simultan, fixarea corelata a termenelor procedurale, precum si a sedintelor adunarii creditorilor

d)     In cazul in care nu a fost desemnat acelasi practician in insolventa pentru fiecare membru al grupului, practicianul desemnat in dosarul privind societatea-mama sau, dupa caz, societatea cu cea mai mare cifra de afaceri conform ultimului bilant publicat, va coordona comunicarea intre practicienii in insolventa desemnati, fiind denumit in continuare „practician coordonator”

Operatiunea de compensare bilaterala (netting) presupune realizarea, in legatura cu unul sau mai multe contracte financiare calificate, a uneia sau a mai multora dintre urmatoarele operatiuni:
a)     incetarea unui contract financiar calificat si/sau accelerarea oricarei plati sau indepliniri a unei obligatii ori realizari a unui drept in baza unuia sau a mai multor contracte financiare calificate avand ca temei un acord de compensare bilaterala (netting);

b)     calcularea sau estimarea unei valori de compensare, valori de piata, valori de lichidare ori valori de inlocuire a oricareia dintre obligatiile sau drepturile la care se refera lit. a);

c)      conversia intr-o singura moneda a oricarei valori, calculata potrivit lit. b);

d)     compensarea, pana la obtinerea unei sume nete (off-set), a oricaror valori calculate potrivit lit. b) si convertite potrivit prevederilor lit. c);

Perioada de observatie este perioada cuprinsa intre data deschiderii procedurii insolventei si data confirmarii planului sau, dupa caz, a intrarii in faliment;
Piete reglementate – piata instrumentelor financiare reglementate si supravegheate si care: functioneaza regulat, este caracterizata de faptul ca reglementarile emise sau supuse aprobarii definesc conditiile de functionare, de acces pe piata, conditii ce guverneaza listarea instrumentelor financiare si conditiile ce trebuie indeplinite de un instrument financiar inainte de a fi tranzactionat pe piata si respecta cerintele de raportare si transparenta stabilite de reglementari in vederea asigurarii protectiei investitorilor;
Procedura colectiva este procedura in care creditorii indreptatiti sa ia parte la procedura insolventei, participa impreuna la urmarirea si recuperarea creantelor lor, in modalitatile prevazute de prezenta lege;
Procedura falimentului este procedura de insolventa concursuala colectiva si egalitara care se aplica debitorului in vederea lichidarii averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmata de radierea debitorului din registrul in care este inmatriculat;
Procedura generala reprezinta procedura prevazuta de prezenta lege, prin care un debitor care indeplineste conditiile prevazute la art. 38 alin. (1), fara a le indeplini simultan si pe cele de la art. 38 alin. (2), intra, dupa perioada de observatie, succesiv, in procedura de reorganizare judiciara si in procedura falimentului sau, separat, numai in reorganizare judiciara ori doar in procedura falimentului;
Procedura simplificata reprezinta procedura prevazuta de prezenta lege, prin care debitorul care indeplineste conditiile prevazute la art. 40 alin. (2) intra direct in procedura falimentului, fie odata cu deschiderea procedurii insolventei, fie dupa o perioada de observatie de maximum 20 de zile, perioada in care vor fi analizate elementele prevazute la art. 38 alin. (2) lit. c) si d);
Procedura romana de insolventa este orice procedura reglementata de prezentul cod, cu exceptia procedurii privind mandatul ad-hoc.
Procedura straina este procedura colectiva, publica, judiciara sau administrativa, care se desfasoara in conformitate cu legislatia in materie de insolventa a unui stat strain, inclusiv procedura provizorie, in care bunurile si activitatea debitorului sunt supuse controlului sau supravegherii unei instante straine, in scopul reorganizarii sau lichidarii activitatii acelui debitor;
Procedura straina secundara este procedura straina de insolventa, alta decat cea principala, care se desfasoara in statul in care debitorul isi are stabilit un sediu;
Programul de plata a creantelor este graficul de achitare a acestora mentionat in planul de reorganizare care include:
cuantumul sumelor pe care debitorul se obliga sa le plateasca creditorilor, indreptatiti sa participe la procedura, dar nu mai mult decat sumele datorate conform tabelului definitiv de creante;
termenele la care debitorul urmeaza sa plateasca aceste sume.
Reorganizarea judiciara este procedura ce se aplica debitorului, persoana juridica, in vederea achitarii datoriilor acestuia, conform programului de plata a creantelor. Procedura de reorganizare presupune intocmirea, confirmarea, implementarea si respectarea unui plan, numit plan de reorganizare, care poate sa prevada, dar nu limitat la acestea, impreuna sau separat:
restructurarea operationala si/sau financiara a debitorului;
restructurarea corporativa prin modificarea structurii de capital social;
restrangerea activitatii prin lichidarea partiala sau totala a activului din averea debitorului;
Reprezentant roman este practicianul in insolventa desemnat ca administrator sau lichidator judiciar ori conciliator, in cadrul unei proceduri romane de insolventa sau pre-insolventa, in conformitate cu prevederile prezentului cod;
Reprezentant strain este persoana fizica sau juridica, incluzand persoanele desemnate cu titlu provizoriu, autorizate, in cadrul unei proceduri straine, sa administreze reorganizarea sau lichidarea bunurilor si a activitatii debitorului sau sa actioneze ca reprezentant al unei proceduri straine;
Sediul este orice punct de lucru in care debitorul exercita, cu mijloace umane si materiale si cu caracter netranzitoriu, o activitate economica sau o profesie independenta;
Sediul principal este locul in care se afla, intr-un mod verificabil de catre terti, centrul principal de conducere, supraveghere si de gestiune a activitatii statutare a persoanei juridice, chiar daca hotararile organului de conducere respectiv sunt adoptate potrivit directivelor transmise de membri, actionari sau asociati din alte state;
Sediul profesional este locul in care functioneaza intr-un mod verificabil de catre terti,  conducerea activitatii economice ori a exercitarii profesiei independente a persoanei fizice;
Societate  inseamna orice entitate de drept privat constituita in temeiul Legii nr. 31/1990 privind societatile.
Societatea-mama este societatea care exercita controlul sau influenta dominanta asupra celorlalte societati din grup.
Societate de asigurare/reasigurare – asiguratorul si/sau reasiguratorul, astfel cum acestia sunt definiti la art. 2 din Legea nr. 32/2000, cu modificarile si completarile ulterioare;
Statul in care se gaseste un bun este:
– pentru bunurile corporale – statul pe teritoriul caruia este situat bunul;
– pentru bunurile si drepturile pe care proprietarul sau titularul trebuie sa le inscrie intr-un registru public – statul sub a carui autoritate este pastrat registrul;
– pentru creante – statul pe teritoriul caruia se afla centrul principalelor interese ale debitorului creantei, astfel cum este determinat la lit. d).
Supravegherea, in conditiile in care nu s-a ridicat dreptul de administare al debitoarei, consta in analiza permanenta a activitatii debitoarei si avizarea prealabila a masurilor care implica patrimonial societatea, cat si a celor menite sa conduca la restructurarea/reorganizarea acesteia. Supravegherea operatiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului se face prin avizul prealabil acordat, cel putin asupra urmatoarelor operatiuni care implica patrimonial societatea debitoare, respectiv :
– avizarea platilor atat prin contul bancar cat si prin casierie; aceasta se poate realiza fie prin avizarea fiecarei plati fie prin instructiuni generale cu privire la efectuarea platilor;
– avizarea contractelor societatii incheiate in perioada de observatie;
– avizarea tuturor operatiunilor juridice in litigiile in care este implicata debitoarea, avizarea masurilor propuse privind recuperarea creantelor;
– avizarea operatiunilor contabile care implica diminuarea patrimoniului, precum  casari, reevaluari etc.
– avizarea tranzactiilor propuse de debitoare;
– avizarea bilanturilor si raportului de activitate atasat acestora;
– avizarea masurilor de restructurare propuse de debitoare prin administrator special, cat si a eventualelor decizii de concediere, modificari propuse in cadrul contractului colectiv de munca;
– avizarea mandatelor pentru adunarile si comitetele creditorilor ale societatilor aflate in insolventa la care societatea debitoare detine calitatea de creditor precum si in adunarile generale ale actionarilor la societatile la care debitoarea detine participatii in cazul in care se propune instrainarea de active imobilizate din patrimoniul societatii la care debitoarea detine participatii sau grevarea de sarcini ale acestora, este necesara, pe langa avizul administratorului judiciar si parcurgerea procedurii prevazute de art. 87 alin.  (2) si (3).
Tabel definitiv de creante este tabelul care cuprinde toate creantele asupra averii debitorului la data deschiderii procedurii, acceptate in tabelul preliminar si impotriva carora nu s-au formulat contestatii, precum si creantele admise in urma solutionarii contestatiilor sau cele  admise provizoriu de catre judecatorul sindic. In acest tabel se arata suma solicitata, suma admisa si clasificarea creantei conform art. 159 si 161.
Tabelul definitiv consolidat cuprinde totalitatea creantelor ce figureaza ca admise in tabelul definitiv de creante si cele din tabelul suplimentar necontestate, precum si cele rezultate in urma solutionarii contestatiilor la tabelul suplimentar. In situatia in care s-a dispus intrarea in faliment dupa confirmarea unui plan de reorganizare, tabelul definitiv consolidat va cuprinde: totalitatea creantelor ce figureaza ca admise in tabelul definitiv de creante, cele din tabelul suplimentar necontestate, cele rezultate in urma solutionarii contestatiilor la tabelul suplimentar, din care se vor deduce sumele achitate pe parcursul desfasurarii planului de reorganizare;
Tabelul preliminar de creante cuprinde toate creantele scadente sau nescadente, sub conditie sau in litigiu, nascute inainte de data deschiderii procedurii, acceptate de catre administratorul judiciar in urma verificarii acestora. In tabel vor fi mentionate atat suma solicitata de catre creditor, cat si suma acceptata si rangul de prioritate. In cazul procedurii simplificate, in acest tabel se vor inregistra si creantele nascute dupa deschiderea procedurii si pana la momentul intrarii in faliment;
Tabelul suplimentar cuprinde toate creantele nascute dupa data deschiderii procedurii generale si pana la data inceperii procedurii falimentului, acceptate de catre lichidator in urma verificarii acestora. In tabel vor fi mentionate atat suma solicitata de catre creditor, cat si suma acceptata si rangul de preferinta;
Valoarea-prag reprezinta cuantumul minim al creantei, pentru a putea fi introdusa cererea de deschidere a procedurii de insolventa. Valoarea-prag este de 45.000 lei pentru creditori, de 90.000 lei pentru debitor, pentru creante de alta natura decat cele salariale, iar pentru salariati este de 6 salarii medii brute pe economie/pe salariat.

CARTEA I. PROCEDURI DE PREVENIRE A INSOLVENTEI

TITLUL I Partea generala

Art. 6                      Prezenta carte se aplica debitorilor aflati in dificultate financiara, fara a fi in stare de insolventa.

Art. 7

1)      Organele care aplica procedurile prevazute de prezenta carte sunt: instantele judecatoresti, prin judecatorul-sindic sau, dupa caz, presedintele tribunalului, mandatarul ad-hoc, respectiv administratorul concordatar.

2)     Creditorii participa la procedura in mod individual, in masura permisa de drepturile aferente creantei lor, precum si in mod colectiv, in conditiile prezentei legi, prin adunarea creditorilor si reprezentantul creditorilor.

3)      Debitorul participa la procedura prin reprezentantii sai legali sau conventionali.

Art. 8

1)      Tribunalul in jurisdictia caruia se afla sediul sau domiciliul profesional al debitorului este competent sa solutioneze cererile si pricinile la care se refera prezenta carte.

2)     Cererile si pricinile referitoare la concordatul preventiv sunt de competenta judecatorului-sindic, desemnat in conditiile Legii privind organizarea judiciara.

Art. 9                    Curtea de apel este instanta de apel pentru hotararile pronuntate de judecatorul-sindic. Hotararile curtii de apel sunt definitive.

TITLUL II Mandatul ad-hoc

Art. 10

1)             Un debitor poate adresa presedintelui tribunalului o cerere de numire a unui mandatar ad-hoc. Prin cererea sa, debitorul propune un mandatar ad-hoc dintre practicienii in insolventa, autorizati conform legii.

2)            Cererea trebuie sa cuprinda o descriere detaliata a motivelor care fac necesara numirea unui mandatar ad-hoc.

Art. 11                  Cererea este depusa la cabinetul presedintelui tribunalului si se inregistreaza intr-un registru special.

Art. 12

1)             Dupa primirea cererii, presedintele tribunalului dispune convocarea, in termen de 5 zile, prin agent procedural, a debitorului si a mandatarului ad-hoc propus.

2)            Procedura se desfasoara in camera de consiliu si se mentine confidentiala pe toata durata sa.

3)            Confidentialitatea procedurii este obligatorie pentru toate persoanele si institutiile care iau parte sau sunt implicate in aceasta.

Art. 13

1)             Dupa ascultarea debitorului, daca se constata ca dificultatile acestuia sunt serioase, iar mandatarul ad-hoc propus intruneste conditiile legii pentru exercitarea acestei calitati, presedintele tribunalului desemneaza, prin incheiere irevocabila, mandatarul ad-hoc propus.

2)             Obiectivul mandatarului ad-hoc va fi  de a realiza, in termen de 90 de zile de la desemnare, o intelegere intre debitor si unul sau mai multi creditori ai sai, in vederea depasirii starii de dificultate in care se afla debitorul, salvgardarii acestuia, pastrarii locurilor de munca si acoperirii creantelor asupra debitorului.

3)             In scopul realizarii obiectului mandatului, mandatarul ad-hoc va putea propune stergeri, reesalonari sau reduceri partiale de datorii, continuarea sau incetarea unor contracte in curs, reduceri de personal, precum si orice alte masuri considera a fi necesare.

Art. 14                   Onorariul mandatarului ad-hoc va fi stabilit provizoriu de catre presedintele tribunalului, la propunerea debitorului si cu acordul mandatarului ad-hoc, sub forma unui onorariu fix sau a unui onorariu lunar. Acesta va putea fi modificat ulterior, la cererea mandatarului ad-hoc, cu acordul debitorului.

Art. 15

1)             Mandatul ad-hoc inceteaza:

a)     prin denuntarea unilaterala a mandatului de catre debitor sau de catre mandatarul ad-hoc;

b)     prin incheierea intelegerii prevazute la art. 15 alin. (2);

c)      daca, in termenul prevazut de art. 15 alin. (2), mandatarul nu a reusit sa intermedieze incheierea unei intelegeri intre debitor si creditorii sai.

2)            La cererea debitorului sau a mandatarului ad-hoc, presedintele tribunalului va constata incetarea mandatului ad-hoc, prin incheiere definitiva.

TITLUL III Concordatul preventiv

CAPITOLUL 1 Beneficiarii procedurii

Art. 16                 Poate recurge la procedura de concordat preventiv orice debitor in dificultate, cu urmatoarele exceptii:

a)     daca cu 3 ani anteriori ofertei de concordat preventiv debitorul a mai beneficiat de un concordat preventiv esuat;

b)     daca debitorul si/sau actionarii/asociatii/asociatii comanditari sau administratorii acestuia au fost condamnati definitiv pentru bancruta frauduloasa, gestiune frauduloasa, abuz de incredere, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, infractiuni de fals ori infractiuni prevazute in Legea concurentei nr. 21/1996, republicata, cu modificarile ulterioare, in ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii prevazute de prezenta lege;

c)       daca membrilor organelor de conducere si/sau supraveghere ale debitorului li s-a atras raspunderea in conditiile prezentei legi sau a unor legi speciale, pentru aducerea acestuia in stare de insolventa; prevederile lit. b) raman aplicabile;

CAPITOLUL 2 Organele care aplica procedura

Art. 17

Judecatorul-sindic are urmatoarele atributii in procedura concordatului preventiv:
a)      sa numeasca administratorul concordatar provizoriu;

b)     sa constate si, daca este cazul, sa omologheze, la cererea administratorului concordatar, concordatul preventiv;

c)      sa constate, la cererea oricarui creditor nesemnatar al concordatului preventiv, indeplinirea conditiilor cerute pentru a fi inscris pe lista creditorilor ce au aderat la concordatul preventiv;

d)      sa dispuna prin incheiere, in conditiile art. 18, suspendarea provizorie a executarilor silite contra debitorului, in baza proiectului de concordat preventiv formulat de debitor si transmis creditorilor;

e)     sa judece actiunile in nulitate a concordatului preventiv;

f)       sa judece actiunile in rezolutiune a concordatului preventiv.

Art. 18

1)        Cererile formulate in temeiul prezentului titlu se judeca in camera de consiliu, de urgenta si cu precadere, partile fiind citate in termen de 48 de ore de la primirea cererii.

2)       Partile cu sediul in strainatate sunt citate prin mijloace rapide de comunicare, la sediul sau, dupa caz, la domiciliul ori resedinta cunoscute ale acestora; in lipsa, citarea se face prin afisare la usa instantei.

3)       Hotararile pronuntate de judecatorul-sindic in aplicarea prezentului titlu sunt executorii.

4)       Hotararile judecatorului-sindic pot fi atacate de parti numai cu apel, in termen de 7 zile, care se calculeaza de la comunicare, pentru absenti, si de la pronuntare, pentru cei prezenti.

5)       Apelul nu este suspensiv de executare.

Art. 19                 Atributiile administratorului concordatar sunt urmatoarele:

a)      intocmeste tabloul creditorilor, care include si creditorii contestati sau ale caror creante sunt in litigiu, si tabloul creditorilor concordatari; o creanta a unui creditor cu mai multi debitori solidari aflati in procedura de concordat, va fi inscrisa in toate tablourile creditorilor cu valoarea nominala a creantei detinute pana ce aceasta va fi complet acoperita.

b)     elaboreaza, impreuna cu debitorul, oferta de concordat, cu elementele componente ale acesteia, respectiv, proiectul de concordat si planul de redresare;

c)       face demersuri pentru solutionarea pe cale amiabila a oricarei dispute intre debitor si creditori ori intre creditori;

d)      solicita judecatorului-sindic constatarea si/sau, dupa caz, omologarea concordatului preventiv;

e)      supravegheaza indeplinirea obligatiilor asumate de catre debitor prin concordatul preventiv;

f)        informeaza, de urgenta, adunarea creditorilor concordatari asupra neindeplinirii sau indeplinirii necorespunzatoare de catre debitor a obligatiilor sale;

g)     intocmeste si transmite adunarii creditorilor concordatari rapoarte lunare sau trimestriale asupra activitatii sale si a debitorului; raportul administratorului concordatar va contine si opinia acestuia privind existenta sau, dupa caz, inexistenta unor motive de rezolutiune a concordatului preventiv;

h)     convoaca adunarea creditorilor concordatari;

i)        cere instantei inchiderea procedurii concordatului preventiv;

j)        indeplineste orice alte atributii prevazute de prezentului titlu, instituite prin concordatul preventiv ori stabilite de judecatorul-sindic.

Art. 20

1)        Onorariul definitiv al administratorului concordatar se propune prin proiectul de concordat si se stabileste prin concordatul preventiv; acesta va fi suportat din averea debitorului.

2)        Onorariul administratorului concordatar va consta, in functie de natura obligatiilor acestuia, intr-o suma fixa, o remuneratie lunara sau un onorariu de succes; la stabilirea cuantumului onorariului se va avea in vedere natura activitatii desfasurate de catre debitor, precum si complexitatea planului de redresare.

Art. 21

1)        Adunarea creditorilor concordatari are urmatoarele atributii:

a)     aproba rapoartele administratorului concordatar privitoare la activitatea debitorului si la indeplinirea obligatiilor asumate prin concordat;

b)     stabileste, in cazul prevazut la lit. b), cu acordul debitorului, onorariul noului administrator concordatar;

c)      desemneaza reprezentantul creditorilor;

d)     este titularul actiunii in rezolutiune a concordatului preventiv, pe care o exercita prin reprezentantul creditorilor.

2)       In cursul derularii procedurii, adunarea creditorilor concordatari poate fi convocata de administratorul concordatar, din oficiu sau la cererea creditorilor reprezentand 10% din valoarea totala a creantelor concordatare.

3)       Adunarea creditorilor concordatari adopta hotarari cu majoritatea, ca valoare, a creantelor concordatare prezente.

Art. 22

1)         Votul creditorilor concordatari poate fi exercitat si prin corespondenta.

2)        sedinta adunarii creditorilor concordatari va fi organizata si prezidata de administratorul concordatar.

3)       La adunarile creditorilor concordatari va fi invitat si debitorul

Art. 23

1)        Orice debitor, cu exceptia celor prevazuti la art. 16, poate introduce la tribunalul competent o cerere de deschidere a procedurii de concordat preventiv. Prin cererea sa, debitorul propune un administrator concordatar provizoriu, dintre practicienii in insolventa, autorizati conform legii.

2)        Judecatorul-sindic numeste administratorul concordatar provizoriu prin incheiere irevocabila.

3)        In termen de 30 de zile de la numirea sa, administratorul concordatar elaboreaza, impreuna cu debitorul, lista creditorilor si oferta de concordat preventiv.

4)        Oferta de concordat preventiv se notifica de catre administratorul concordatar provizoriu creditorilor prin mijloace rapide de comunicare, ce asigura posibilitatea verificarii receptiei ofertei de concordat.

5)        Oferta de concordat preventiv va fi depusa in dosarul deschis potrivit alin. (1) si, pentru opozabilitate fata de terti, se depune la grefa tribunalului, unde va fi inregistrata intr-un registru special. Despre depunerea si notificarea acesteia se face mentiune in registrul comertului in care este inregistrat debitorul.

6)        Oferta de concordat preventiv va cuprinde si proiectul de concordat preventiv, la care se vor anexa declaratia debitorului privind starea de dificultate financiara in care se afla, precum si lista creditorilor cunoscuti, inclusiv cei ale caror creante sunt contestate integral sau partial, cu precizarea cuantumului si a garantiilor acceptate de debitor

Art. 24

1) Proiectul de concordat preventiv trebuie sa prezinte, in mod detaliat:

a)     situatia analitica a activului si a pasivului debitorului, certificata de un expert contabil sau, dupa caz, auditata de un auditor autorizat potrivit legii; in cazul in care prin proiectul de concordat se propun reduceri ale creantelor bugetare, se va atasa un raport de evaluare care sa indice valoarea despagubirilor care s-ar primi in caz de faliment. Raportul va fi intocmit de catre un evaluator autorizat membru ANEVAR conform standardelor internationale de evaluare.

b)     cauzele starii de dificultate financiara si daca este cazul, masurile luate de debitor pentru depasirea acesteia pana la depunerea ofertei de concordat preventiv;

c)      proiectia evolutiei financiar-contabile pe urmatoarele 24 luni.

2)  Proiectul de concordat preventiv trebuie sa includa un plan de redresare, care prevede cel putin urmatoarele masuri:

a)     reorganizarea activitatii debitorului, prin masuri precum: restructurarea conducerii debitorului, modificarea structurii functionale, reducerea personalului sau orice alte masuri considerate a fi necesare;

b)      modalitatile prin care debitorul intelege sa depaseasca starea de dificultate financiara, precum: majorarea capitalului social, imprumut bancar, obligational sau de alta natura, infiintarea sau desfiintarea unor sucursale sau puncte de lucru, vanzarea de active, constituirea de garantii; in cazul acordarii de noi finantari in perioada de concordat, se va prevedea prioritatea la distribuire a acestor sume, dupa plata cheltuielilor de procedura.

c)      In cazul contractelor a caror scadenta depaseste termenul de 24 de luni prevazut pentru realizarea concordatului, sau a celor pentru care se propun esalonari de plata in afara acestei perioade, dupa inchiderea procedurii de concordat, aceste plati vor continua conform contractelor din care rezulta.

d)      termenul-limita pentru satisfacerea creantelor stabilite prin concordat nu poate depasi 24 de luni de la data constatarii sau omologarii acestuia prin hotarare definitiva si executorie

e)      in situatia in care se primeste prin concordat de catre creditorii bugetari, mai mult decat s-ar primi in cazul falimentului, conform evaluarii dispuse de catre administratorul concordatar, aceasta ipoteza nu constituie ajutor de stat, conform normelor europene.

3) Prin proiectul de concordat preventiv, supus aprobarii creditorilor, debitorul propune, de asemenea, confirmarea administratorul concordatar provizoriu, precum si remuneratia acestuia pentru perioada ulterioara datei incheierii concordatului.

Art. 25

1)        In conditiile art. 996 si 999 din codul de procedura civila, debitorul poate cere judecatorului-sindic, in baza ofertei de concordat preventiv, suspendarea provizorie a urmaririlor silite.

2)        Cererea se judeca in camera de consiliu, de urgenta si cu precadere, fara citarea partilor.

3)       Suspendarea provizorie a urmaririlor silite individuale se mentine pana la pronuntarea unei hotarari definitive si executorii de constatare sau omologare a concordatului sau pana la respingerea ofertei de concordat prin vot de catre majoritatea creditorilor, ale caror creante necontestate compun masa credala.

CAPITOLUL 3 Incheierea, constatarea si omologarea concordatului preventiv

Art. 26

1)        In vederea exercitarii votului creditorilor asupra proiectului de concordat preventiv, debitorul poate organiza una sau mai multe sedinte colective ori individuale de negociere cu creditorii, in prezenta administratorului concordatar propus de debitor.

2)        Initiativa negocierii poate apartine si unuia sau mai multor creditori, precum si actionarilor semnificativi sau asociatilor debitorului.

3)        Perioada in care se desfasoara negocierile asupra proiectului de concordat preventiv nu poate depasi 60 de zile calendaristice.

Art. 27

1)        Asupra ofertei de concordat preventiv, cu eventualele amendamente rezultate in urma negocierilor, creditorii voteaza, in principiu, prin corespondenta.

2)       Votul creditorilor se trimite prin mijloace de comunicare rapida pe adresa debitorului, in termen de maximum 30 de zile calendaristice calculate de la data primirii ofertei de concordat preventiv. Votul favorabil neconditionat asupra concordatului preventiv are valoare de acceptare a concordatului. Orice conditionare a votului este considerata vot negativ.

3)       In cazuri exceptionale, administratorul concordatar poate convoca o adunare a tuturor creditorilor.

4)        Daca in termenul prevazut la alin. (2) unul sau mai multi creditori detinand 10% din valoarea totala a creantelor solicita convocarea adunarii tuturor creditorilor, administratorul concordatar este obligat sa o convoace in termen de maximum 5 zile de la data primirii cererii. Convocarea este transmisa creditorilor prin mijloace de comunicare rapida, care permit confirmarea primirii.

5)       Concordatul preventiv se considera aprobat de creditori daca sunt intrunite voturile creditorilor care reprezinta majoritatea de doua treimi din valoarea creantelor acceptate si necontestate.

6)       Creditorii care, direct sau indirect, controleaza, sunt controlati sau se afla sub control comun cu debitorul, in sensul legislatiei pietei de capital, pot participa la sedinta, dar pot vota cu privire la concordat doar in cazul in care acesta le acorda mai putin decat ar primi in cazul falimentului.

Art. 28

1)        Dupa aprobarea concordatului de catre creditori, administratorul concordatar solicita judecatorului-sindic sa constate concordatul preventiv.

2)       Judecatorul-sindic constata concordatul preventiv prin incheiere pronuntata in camera de consiliu, de urgenta si cu precadere, dupa ascultarea administratorului concordatar. Cererea de constatare a concordatului preventiv poate fi respinsa exclusiv pentru motive de legalitate.

3)        Concordatul preventiv, aprobat de creditori si constatat de judecatorul-sindic prin incheiere, se comunica creditorilor, prin intermediul administratorului concordatar, si se mentioneaza in registrul comertului.

Art. 29

1)        De la data comunicarii hotararii de constatare a concordatului preventiv se suspenda de drept urmaririle individuale ale creditorilor semnatari asupra debitorului si curgerea prescriptiei dreptului de a cere executarea silita a creantelor acestora contra debitorului.

2)       De la aceeasi data se suspenda de drept fata de creditorii semnatari curgerea dobanzilor, a penalitatilor si a oricaror alte cheltuieli aferente creantelor, daca prin concordat nu se prevede altfel.

Art. 30

1)        Pentru a face opozabil concordatul preventiv creditorilor nesemnatari, inclusiv creditorilor necunoscuti sau contestati, administratorul concordatar poate cere judecatorului-sindic omologarea concordatului.

2)        Pentru omologare, judecatorul-sindic verifica indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii:
a) valoarea creantelor contestate si/sau in litigiu nu depaseste 20% din masa credala;
b) concordatul preventiv a fost aprobat de creditorii care reprezinta cel putin 80% din valoarea totala a creantelor.

3)       Dispunand omologarea, judecatorul-sindic suspenda toate procedurile de executare silita.

4)        La cererea administratorului concordatar, sub conditia acordarii de garantii creditorilor de catre debitor, judecatorul-sindic poate impune creditorilor nesemnatari ai concordatului preventiv un termen de maximum 18 luni de amanare a scadentei creantei lor, perioada in care nu vor curge dobanzi, penalitati, precum si orice alte cheltuieli aferente creantelor.

5)       Concordatul va fi opozabil creditorilor bugetari, cu conditia respectarii prevederilor legale cu privire la ajutorul de stat din legislatia interna si europeana, conform art. 24 alin. (2) lit. e ).

Art. 31                 Pe perioada concordatului preventiv omologat nu se poate deschide procedura insolventei fata de debitor.

Art. 32

1)         Orice creditor care obtine un titlu executoriu asupra debitorului in cursul procedurii poate formula cerere de aderare la concordat sau poate sa isi recupereze creanta prin orice alte modalitati prevazute de lege.

2)        Cererea de aderare se depune la administratorul concordatar, care o include in tabelul creditorilor concordatari.

Art. 33

1)        In cursul procedurii, debitorul isi desfasoara activitatea in limitele afacerii sale obisnuite, in conditiile concordatului preventiv, sub supravegherea administratorului concordatar.

2)       Masurile cuprinse in concordatul preventiv, inclusiv modificarile creantelor, profita si codebitorilor, fideiusorilor si tertilor garanti.

CAPITOLUL 4 Inchiderea procedurii concordatului preventiv

Art. 34

1)        Creditorii care au votat impotriva concordatului preventiv pot cere anularea contractului, in termen de 15 zile de la data mentionarii concordatului in registrul comertului.

2)       Cand se invoca motive de nulitate absoluta, dreptul de a cere constatarea nulitatii este imprescriptibil si apartine oricarei persoane interesate.

3)       Instanta, la cererea reclamantului, poate dispune, pe cale de ordonanta presedintiala, suspendarea concordatului preventiv.

Art. 35

1)        In situatia in care se constata incalcarea grava de catre debitor a obligatiilor asumate prin concordatul preventiv, adunarea creditorilor concordatari poate hotari introducerea actiunii in rezolutiune a concordatului preventiv. Asupra acestui aspect adunarea poate delibera chiar daca nu a fost inscris pe ordinea de zi.

2)       In intelesul alin. (1), reprezinta incalcare grava a obligatiilor asumate de debitor prin concordatul preventiv actiuni precum: favorizarea unuia sau mai multor creditori in dauna celorlalti, ascunderea sau externalizarea de active in perioada concordatului preventiv, efectuarea de plati fara contraprestatie sau in conditii ruinatoare.

3)       Daca adunarea creditorilor concordatari a decis introducerea actiunii in rezolutiune, procedura concordatului preventiv se suspenda de drept.

4)       Prin hotararea de admitere a actiunii in rezolutiune, judecatorul-sindic acorda creditorilor daune-interese, in conditiile dreptului comun.

Art. 36

1)        Daca procedura concordatului preventiv se finalizeaza cu succes, la termenul prevazut in contract sau anterior acestuia, dupa caz, judecatorul-sindic va pronunta o incheiere prin care va constata realizarea obiectului concordatului preventiv. In acest caz, modificarile creantelor prevazute in concordatul preventiv raman definitive.

2)       In cazul in care in cursul derularii procedurii, inainte de expirarea termenului prevazut la art. 24 alin. (2) lit. d), administratorul concordatar apreciaza ca este imposibila realizarea obiectivelor concordatului din motive neimputabile debitorului, poate cere judecatorului-sindic constatarea nereusitei concordatului preventiv si inchiderea procedurii.

3)        In cazul in care la expirarea termenului prevazut la art. 24 alin. (2) lit. d) nu au fost indeplinite obligatiile prevazute in concordatul preventiv, creditorii vor putea vota, la propunerea administratorului concordatar, prelungirea duratei concordatului cu maximum 6 luni fata de durata initiala.

Art. 37                Masurile prevazute de prezentul titlu se vor aplica cu respectarea regulilor in materia ajutorului de stat.

CARTEA A II-A. PROCEDURA INSOLVENTEI

TITLUL I Procedura generala 

CAPITOLUL I Dispozitii Generale

Art. 38

1)         Procedura generala prevazuta de prezenta carte se aplica urmatoarelor categorii de debitori aflati in stare de insolventa sau de insolventa iminenta, cu exceptia celor prevazuti la alin. (2) lit. c) si d):

a)     profesionistilor;

b)     grupurilor de societati;

c)      regiilor autonome, in conditiile prevazute de art. 347;

d)     societatilor cooperative;

e)     societatilor agricole;

f)       grupurilor de interes economic;

g)     oricarei alte persoane fizice sau juridice de drept privat supuse inregistrarii in registrul comertului sau in alte registre de publicitate.

2)        Procedura simplificata prevazuta de prezenta lege se aplica debitorilor aflati in stare de insolventa, care se incadreaza in una dintre urmatoarele categorii:

a)      profesionistilor persoane fizice supuse obligatiei de inregistrare in registrul comertului, cu exceptia celor care exercita profesii liberale;

b)      intreprinderilor familiale, membrilor intreprinderii familiale;

c)      Debitorilor care fac parte din categoriile prevazute la alin. (1) si indeplinesc una dintre urmatoarele conditii:

    1. nu detin niciun bun in patrimoniul lor;

    2. actele constitutive sau documentele contabile nu pot fi gasite;

    3. administratorul nu poate fi gasit;

    4. sediul nu mai exista sau nu corespunde adresei din registrul comertului;

d)     debitorilor care fac parte din categoriile prevazute la alin. (1), care nu au prezentat oricare din documentele prevazute la art. 67 alin. (1) lit. a) – f) si h) in termenul prevazut de lege;

e)      persoanelor juridice dizolvate voluntar, judiciar sau de drept anterior formularii cererii introductive, chiar daca lichidatorul nu a fost numit sau, desi numit, mentiunea privitoare la numirea sa nu a fost inscrisa in registrul comertului.

f)       debitorilor care si-au declarat prin cererea introductiva intentia de intrare in faliment;

g)      oricarei persoane care desfasoara activitati specifice profesionistilor, care nu a obtinut autorizarea ceruta de lege pentru exploatarea unei intreprinderi si nu este inregistrata in registrele speciale de publicitate. Aplicarea prezentei legi fata de aceste persoane nu exclude sanctiunile aplicabile pentru lipsa autorizarii sau inregistrarii respectivei persoane.

Art. 39

1)        Toate cheltuielile aferente procedurii instituite prin prezenta lege, inclusiv cele privind notificarea, convocarea si comunicarea actelor de procedura efectuate de administratorul judiciar si/sau de lichidator, vor fi suportate din averea debitorului.

2)       Platile se vor face dintr-un cont deschis la o unitate a unei banci, pe baza de dispozitii emise de debitor sau, dupa caz, de administratorul judiciar, iar in cursul falimentului, de lichidator.

3)       Disponibilitatile banesti vor putea fi pastrate intr-un cont special de depozit bancar.

4)       In lipsa disponibilitatilor in contul debitorului, se va utiliza fondul de lichidare, platile urmand a fi facute in conformitate cu prevederile privind organizarea si exercitarea profesiei de practician in insolventape baza unui buget previzionat.

5)       In cadrul adunarii creditorilor, administratorul judiciar va putea solicita creditorilor avansarea sumelor necesare continuarii procedurii.

6)       Oricand pe parcursul procedurii, in lipsa de lichiditati in patrimoniul debitoarei, administratorul/lichidatorul judiciar va identifica bunuri valorificabile libere de sarcini si va proceda la valorificarea de urgenta, la minimum valoarea de lichidare a acestora, stabilita de un evaluator desemnat conform prevederilor art. 61. Valorificarea se va efectua in scopul si in limitele necesare acoperirii cheltuielilor de procedura.

7)       Fondul prevazut la alin. (4) va fi constituit prin:

a)     aplicarea unui procent de 50% la taxele care se achita la oficiul registrului comertului pentru autorizare constituire persoane supuse inregistrarii in registrul comertului, cu modificarile actelor, faptelor si mentiunilor acestora, si efectuarea tuturor inregistrarilor in registrul comertului, autorizare functionare si eliberare documente specifice, verificare si/sau rezervare, transmitere/obtinere/eliberare documente si/sau informatii prevazute de lege;

b)     preluarea a 2,0% din sumele recuperate in cadrul procedurilor de insolventa, inclusiv din fondurile obtinute din vanzarea bunurilor din averea debitorului, suma care va fi inclusa in categoria cheltuielilor aferente procedurii in sensul alin. (1).

8)       Sumele mentionate la alin. (1) vor fi platite cu prioritate in momentul existentei disponibilului in contul debitorului. Sumele platite din fondul de lichidare pentru cheltuielile de procedura sunt considerate avansuri si vor fi restituite de catre practicianul in insolventa din averea debitoarei la momentul existentei lor.

9)       U.N.P.I.R. va comunica la Oficiul National al Registrului Comertului si la instantele judecatoresti pe langa care functioneaza registrul societatilor agricole, respectiv registrul asociatiilor si fundatiilor, numarul contului si unitatea la care acesta este deschis si orice modificari ulterioare ale acestuia.

10)    Sumele mentionate la alin. (1) vor fi platite cu prioritate in momentul existentei disponibilului in contul debitorului. Sumele platite din fondul de lichidare pentru cheltuielile de procedura sunt considerate avansuri si vor fi restituite de catre practicianul in insolventa din averea debitoarei la momentul existentei lor.

CAPITOLUL 2 Organele care aplica procedura

Art. 40

1)        Organele care aplica procedura sunt: instantele judecatoresti, judecatorul-sindic, administratorul judiciar si lichidatorul.

2)       Organele prevazute la alin. (1) trebuie sa asigure efectuarea cu celeritate a actelor si operatiunilor prevazute de prezenta lege, precum si realizarea in conditiile legii a drepturilor si obligatiilor celorlalti participanti la aceste acte si operatiuni

CAPITOLUL 3 Participantii la procedura

SECTIUNEA 1: Instantele judecatoresti

Art. 41

1)         Toate procedurile prevazute de prezenta carte, cu exceptia apelului, sunt de competenta tribunalului sau, daca este cazul, a tribunalului specializat, in a carui circumscriptie debitorul si-a avut sediul cel putin 1 an anterior datei sesizarii instantei. Daca in cadrul tribunalului a fost creata o sectie speciala de insolventa, acesteia ii apartine competenta pentru derularea procedurilor prevazute de prezenta lege.

2)        Sediul debitorului este cel cu care figureaza acesta in Registrul Comertului, respectiv in registrul societatilor agricole sau in registrul asociatilor si fundatiilor. In cazul in care sediul a fost schimbat cu mai putin de un an anterior depunerii cererii de deschidere a procedurii insolventei, sediul debitorului este cel cu care acesta figura la registrul comertului, respectiv in registrul societatilor agricole sau in registrul asociatilor si fundatiilor inainte de schimbare.

3)        Tribunalul, legal investit cu o cerere de deschidere a procedurii insolventei conform alin. 1 al prezentului articol, ramane competent sa solutioneze cauza, indiferent de schimbarile ulterioare de sediu ale debitorului.

Art. 42

1)        Citarea partilor, precum si comunicarea oricaror acte de procedura, se efectueaza prin Buletinul procedurilor de insolventa. Comunicarea citatiilor, a convocarilor si notificarilor fata de participantii la proces, al caror sediu, domiciliu sau resedinta se afla in strainatate, este supusa dispozitiilor codului de Procedura Civila coroborate cu prevederile Regulamentului CE nr. 1346/2000 privind procedurile de insolventa cu modificarile si completarile ulterioare. Buletinul procedurilor de insolventa va fi realizat in forma electronic.

2)       Pentru sustinerea cheltuielilor de editare si difuzare a Buletinului procedurilor de insolventa, fondul prevazut la art. 17 din Hotararea Guvernului nr. 460/2005 privind continutul, etapele, conditiile de finantare, publicare si distribuire a Buletinului procedurilor de insolventa, cu modificarile si completarile ulterioare, se majoreaza, reprezentand o cota de 10% aplicata la taxele percepute de oficiile registrului comertului de pe langa tribunale pentru operatiunile de inregistrare.

3)        In procedurile contencioase reglementate de prezenta carte vor fi citate in calitate de parti numai persoanele ale caror drepturi sau interese sunt supuse spre solutionare judecatorului-sindic, in conditii de contradictorialitate. In toate celelalte cazuri va fi citat doar administratorul judiciar/lichidatorul.

4)        Prin exceptie de la prevederile alin. (1) se vor realiza, conform codului de procedura civila, comunicarea actelor de procedura anterioare deschiderii procedurii si notificarea deschiderii procedurii. Creditorii nementionati in lista prevazuta la art. 67 alin. 1 pct. c si care nu au fost notificati vor fi repusi in termen si vor prelua procedura in stadiul in care se afla in momentul inscrierii lor la masa credala.

5)       Prin exceptie de la prevederile alin. (1), prima citare si comunicarea actelor de procedura catre persoanele impotriva carora se introduce o actiune, in temeiul dispozitiilor prezentei legi, ulterior deschiderii procedurii insolventei, se vor realiza, conform codului de procedura civila, si prin Buletinul procedurilor de insolventa. Instantele judecatoresti vor transmite actele de procedura in cauza, din oficiu, pentru publicare in Buletinul procedurilor de insolventa.

6)       In cazul in care debitorul este o societate tranzactionata pe o piata reglementata, judecatorul-sindic va comunica Autoritatii pentru Supraveghere Financiara hotararea de deschidere a procedurii.

7)       Formatul si continutul-cadru ale actelor care se publica in Buletinul procedurilor de insolventa si ale dovezii privind indeplinirea procedurii de citare, convocare, notificare si comunicare se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei si sunt utilizate in mod obligatoriu de toti participantii la procedura.

8)       Notificarile, cu exceptia cazului in care sarcina notificarii apartine altor organe care aplica procedura, si convocarile prevazute de prezenta lege cad in sarcina administratorului judiciar sau a lichidatorului, dupa caz.

9)       Creditorii care au inregistrat cereri de admitere a creantelor sunt prezumati ca au in cunostinta termenele prevazute la art. 100 ori la art. 146 sau 147, dupa caz, si nu vor mai fi citati.

10)    In vederea publicarii citatiilor, convocarilor si notificarilor actelor de procedura efectuate de instantele judecatoresti, dupa deschiderea procedurii prevazute de prezenta lege, se editeaza Buletinul procedurilor de insolventa, publicatie editata de Oficiul National al Registrului Comertului.

11)     Publicarea actelor de procedura sau, dupa caz, a hotararilor judecatoresti in Buletinul procedurilor de insolventa inlocuieste, de la data publicarii acestora, citarea, convocarea si notificarea actelor de procedura efectuate individual fata de participantii la proces, acestea fiind prezumate a fi indeplinite la data publicarii.

12)    Cu exceptia cazurilor in care legea prevede termene speciale, toate cererile, contestatiile, actiunile intemeiate pe dispozitiile prezentei carti se judeca conform reglementarilor codului de procedura civila cu privire la judecata in prima instanta, cu mentiunea ca termenul pentru depunerea intampinarii este de maxim 10 zile de la comunicare, raspunsul la intampinare nu este obligatoriu, iar judecatorul sindic fixeaza, prin rezolutie, in termen de maxim 3 zile de la data depunerii intampinarii, primul termen de judecata, care va fi de cel mult 30 de zile de la data rezolutiei

Art. 43

1)         Curtea de apel va fi instanta de apel pentru hotararile pronuntate de judecatorul-sindic. Hotararile curtii de apel sunt definitive.

2)        Termenul de apel este de 7 zile de la comunicarea hotararii realizata prin publicare in Buletinul Procedurilor de Insolventa, daca legea nu prevede altfel. Apelul va fi judecat de complete specializate, de urgenta. Citarea apelantilor, a administratorului judiciar/lichidatorului si a intimatilor in apel si comunicarea deciziilor pronuntate se fac prin Buletinul Procedurilor de Insolventa. Instantele judecatoresti vor transmite actele de procedura in cauza, din oficiu, pentru publicare in Buletinul procedurilor de insolventa. Procedura va fi considerata indeplinita daca citatia se publica cu cel putin 5 zile calendaristice inainte de data stabilita pentru infatisare. In vederea solutionarii apelului, se trimit la curtea de apel, in copie certificata, de grefierul-sef al tribunalului, numai actele care intereseaza solutionarea caii de atac, selectate de judecatorul-sindic in cazul in care apelul priveste o hotarare a judecatorului sindic pentru care nu s-a format dosar separat. In cazul in care apelul vizeaza o hotarare pronuntata de judecatorul-sindic intr-un dosar separat, intregul dosar se inainteaza la instanta de apel. In cazul in care instanta de apel considera necesare si alte acte din dosarul de fond, va pune in vedere partilor interesate sa le depuna in copie certificata.

3)        Apelul se judeca conform dispozitiilor codului de procedura civila cu urmatoarele derogari:  termenul pentru depunerea intampinarii este de maxim 10 zile de la comunicarea cererii si a motivelor de apel, raspunsul la intampinare nu este obligatoriu, iar judecatorul fixeaza, prin rezolutie, in termen de maxim 3 zile de la data depunerii intampinarii, primul termen de judecata care va fi de cel mult 30 de zile de la data rezolutiei.

4)        Prin derogare de la prevederile codului de procedura civila, exercitarea apelului nu suspenda executarea hotararilor  judecatorului sindic.

5)        Prevederile alin. (4) nu se aplica in cazul judecarii apelului impotriva urmatoarelor hotarari ale judecatorului-sindic:

a)      sentinta de deschidere a procedurii insolventei impotriva debitorului.

b)     sentinta prin care se decide intrarea in procedura simplificata;

c)      sentinta prin care se decide intrarea in faliment;

d)     sentinta de solutionare a contestatiei la planul de distribuire a fondurilor obtinute din lichidare si din incasarea de creante;

e)     sentinta de solutionare a contestatiilor impotriva masurilor administratorului judiciar/lichidatorului;

f)       sentinta prin care s-a confirmat practicianul in insolventa.

 5)  Pentru toate cererile de apel formulate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorul-sindic in cadrul procedurii se constituie un singur dosar. Completul de apel caruia i s-a repartizat aleatoriu primul apel va fi cel care va solutiona toate apelurile urmatoare privind aceeasi procedura, exercitate impotriva aceleiasi hotarari sau a hotararilor succesive pronuntate de judecatorul-sindic in acelasi dosar de insolventa.

6)       Curtea de apel investita cu solutionarea apelului declarat impotriva hotararii judecatorului-sindic prin care s-a respins cererea de deschidere a procedurii insolventei, admitand apelul, va anula hotararea si va trimite cauza judecatorului-sindic pentru deschiderea procedurii insolventei.

Art. 44               Repartizarea cauzelor, avand ca obiect procedura prevazuta de prezentul titlu, judecatorilor desemnati ca judecatori-sindici se realizeaza potrivit art. 53 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, in mod aleatoriu, in sistem informatizat.

SECTIUNEA 2: Judecatorul sindic

Art. 45

1)        Principalele atributii ale judecatorului-sindic, in cadrul prezentei carti, sunt:

a)     pronuntarea motivata a hotararii de deschidere a procedurii insolventei si, dupa caz, de intrare in faliment atat prin procedura generala, cat si prin procedura simplificata;

b)     judecarea contestatiei debitorului impotriva cererii introductive a creditorilor pentru inceperea procedurii; judecarea opozitiei creditorilor la deschiderea procedurii;

c)      Desemnarea motivata, prin sentinta de deschidere a procedurii, dintre practicienii in insolventa compatibili care au depus oferta de servicii in acest sens la dosarul cauzei, a administratorului judiciar provizoriu sau, dupa caz, a lichidatorului care va administra procedura pana la confirmarea ori, dupa caz, inlocuirea sa de catre adunarea creditorilor sau creditorul care detine cel putin 50% din valoarea creantelor, fixarea onorariului in conformitate cu criteriile stabilite de legea de organizare a activitatii practicienilor in insolventa, precum si a atributiilor acestuia pentru aceasta perioada. Judecatorul-sindic va desemna administratorul judiciar provizoriu sau lichidatorul provizoriu solicitat de catre creditorul care a solicitat deschiderea procedurii sau de catre debitor, daca cererea ii apartine. In situatia in care cel care a introdus cererea de deschidere a procedurii nu solicita numirea unui administrator judiciar sau lichidator, numirea se va face de catre judecatorul-sindic din randul practicienilor care au depus oferte la dosarul cauzei. In cazurile prevazute la art. 70, atunci cand se solutioneaza impreuna cereri formulate de mai multi creditori sau cereri formulate de unul sau mai multi creditori si de catre debitoare, se va da curs propunerii creditorilor care, singuri sau impreuna cu alti creditori, detin majoritatea relativa a valorii creantelor sau de cererea debitoarei, daca nu exista o propunere din partea unui creditor.

d)     Confirmarea, prin incheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar desemnat de adunarea creditorilor sau de creditorul care detine mai mult de 50 % din valoarea creantelor. Daca nu exista contestatii impotriva legalitatii hotararii adunarii creditorilor sau a deciziei creditorului care detine mai mult de 50 % din valoarea creantelor, confirmarea se face in camera de consiliu, fara citarea partilor, in termen de 5 zile de la publicarea in Buletinul procedurilor de insolventa a hotararii adunarii creditorilor sau, dupa caz a deciziei creditorului majoritar ;

e)     Inlocuirea, pentru incalcari grave ale atributiilor, prin incheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului, conform art. 57 alin. (4);

f)       Judecarea cererilor de a i se ridica debitorului dreptul de a-si mai conduce activitatea;

g)     Judecarea cererilor de atragere a raspunderii membrilor organelor de conducere care au contribuit la ajungerea debitorului in insolventa, potrivit art. 169.

h)     Judecarea actiunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidator pentru anularea unor acte frauduloase si a unor constituiri ori transferuri cu caracter patrimonial, anterioare deschiderii procedurii;

i)       Judecarea contestatiilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale oricarei persoane interesate impotriva masurilor luate de administratorul judiciar sau de lichidator;

j)       Confirmarea planului de reorganizare dupa votarea lui de catre creditori;

k)     Solutionarea cererii administratorului judiciar sau a comitetului creditorilor de intrerupere a procedurii de reorganizare judiciara si de intrare in faliment;

l)       Solutionarea contestatiilor formulate la rapoartele administratorului judiciar sau ale lichidatorului;

m)  Judecarea actiunii in anularea hotararii adunarii creditorilor;

n)     Judecarea cererilor administratorului judiciar/lichidatorului judiciar in situatiile in care, nu se poate lua o hotarare in sedintele  comitetului creditorilor sau ale adunarii creditorilor din lipsa de cvorum cauzat de neprezentarea creditorilor legal convocati, la cel putin doua sedinte ale acestora avand aceeasi ordine de zi.

o)     Pronuntarea hotararii de inchidere a procedurii.
2)       Atributiile judecatorului-sindic sunt limitate la controlul judecatoresc al activitatii administratorului judiciar si/sau al lichidatorului si la procesele si cererile de natura judiciara aferente procedurii insolventei. Atributiile manageriale apartin administratorului judiciar ori lichidatorului sau, in mod exceptional, debitorului, daca acestuia nu i s-a ridicat dreptul de a-si administra averea. Deciziile manageriale pot fi controlate sub aspectul oportunitatii de catre creditori, prin organele acestora.

Art. 46

1)        Hotararile judecatorului-sindic sunt executorii si pot fi atacate, separat, numai cu apel.

2)       Dispozitiile art. 42 alin. (1) din codul de procedura civila privind incompatibilitatea nu sunt aplicabile judecatorului-sindic care pronunta succesiv hotarari in acelasi dosar, cu exceptia situatiei rejudecarii, dupa anularea hotararii in apel.

3)       Hotararile pronuntate de judecatorul-sindic vor fi motivate de acesta in termen de 10 zile de la data pronuntarii hotararii.

Sectiunea 3: Adunarea creditorilor. Comitetul creditorilor

Art. 47

1)        Adunarea creditorilor va fi convocata si prezidata de administratorul judiciar sau, dupa caz, de lichidator, daca legea sau judecatorul-sindic nu dispune altfel; secretariatul sedintelor adunarilor creditorilor este in sarcina administratorului judiciar sau, dupa caz, a lichidatorului.

2)       Creditorii cunoscuti vor fi convocati de administratorul judiciar sau de lichidator in cazurile prevazute expres de lege si ori de cate ori este necesar.

3)       Adunarea creditorilor va putea fi convocata si de comitetul creditorilor sau de catre creditorii detinand creante in valoare de cel putin 50% din valoarea totala  a creantelor cu drept de vot. In aceasta situatie, daca administratorul judiciar sau lichidatorul refuza sa prezideze adunarea creditorilor ori nu se prezinta la data si locul convocarii, aceasta va fi prezidata de presedintele comitetului creditorilor sau, in lipsa, de creditorul care a cerut convocarea, reprezentati sau asistati de un avocat ori de un consilier juridic. In acest caz, convocarea si orice alte documente si informatii aferente acesteia vor fi comunicate de urgenta administratorului judiciar/lichidatorului. Procesul-verbal intocmit va fi transmis spre publicare in BPI in termen de 3 zile de catre persoana care a prezidat adunarea.

Art. 48

1)        Convocarea creditorilor se va realiza prin publicare in BPI cu cel putin 3 zile lucratoare anterior tinerii sedintei si va trebui sa cuprinda ordinea de zi a sedintei.

2)       Orice deliberare asupra unei chestiuni necuprinse in convocare este nula, cu exceptia cazului in care la sedinta participa titularii tuturor creantelor.

3)       Creditorii pot fi reprezentati in adunare prin imputerniciti cu procura speciala autentica sau, in cazul creditorilor bugetari si al celorlalte persoane juridice, cu delegatie semnata de conducatorul unitatii.

4)       Daca legea nu interzice in mod expres, creditorii vor putea vota si prin corespondenta. Scrisoarea prin care isi exprima votul, semnata de creditor, sau inscrisul in format electronic caruia i s-a incorporat, atasat ori asociat semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificat valabil, poate fi comunicat prin orice mijloace, pana in ziua fixata pentru exprimarea votului, administratorului judiciar sau lichidatorului.

5)       La sedintele adunarilor creditorilor, salariatii debitorului vor putea fi reprezentati de un delegat din randul acestora, care va vota pentru intreaga valoare a creantelor reprezentand salariile si alte drepturi banesti ce li se cuvin.

6)        Deliberarile si hotararile adunarii creditorilor vor fi cuprinse intr-un proces-verbal, care va fi semnat de presedintele sedintei, membrii comitetului creditorilor, precum si de administratorul judiciar sau de lichidator, dupa caz. Procesul-verbal va fi depus, prin grija administratorului judiciar/lichidatorului, la dosarul cauzei si trimis spre publicare in Buletinul Procedurilor de Insolventa, in termen de doua zile lucratoare de la data adunarii creditorilor

7)       Hotararea adunarii creditorilor poate fi anulata de judecatorul-sindic pentru nelegalitate, la cererea creditorilor care au votat impotriva luarii hotararii respective si au facut sa se consemneze aceasta in procesul-verbal al adunarii, precum si la cererea creditorilor indreptatiti sa participe la procedura insolventei, care au lipsit motivat de la sedinta adunarii creditorilor sau ale caror voturi nu au fost consemnate in procesul verbal intocmit. Hotararea poate fi atacata si de adminstratorul judiciar/lichidator, cu exceptia celei prin care a fost desemnat administratorul judiciar/lichidatorul.

8)       Cererea prevazuta la alin. (7) va fi depusa la dosarul cauzei in termen de 5 zile de la data publicarii in BPI a procesului verbal al adunarii creditorilor si va fi solutionata in camera de consiliu, cu citarea celui care a introdus cererea, a administratorului judiciar sau, dupa caz, a lichidatorului si a creditorilor. Citarea creditorilor, cu exceptia celui care a formulat cererea, si comunicarea actelor catre acestia se va face prin Buletinul Procedurilor de Insolventa.

Art. 49

1)        Cu exceptia cazurilor in care legea cere o majoritate speciala, sedintele adunarii creditorilor vor avea loc in prezenta titularilor de creante insumand cel putin 30% din valoarea totala a creantelor cu drept de vot asupra averii debitorului, iar deciziile adunarii creditorilor se adopta cu votul favorabil manifestat expres al titularilor majoritatii, prin valoare, a creantelor prezente cu drept de vot. Votul conditionat va fi considerat vot negativ.

2)       Calculul valorii totale a creantelor prevazute la alin. (1) impotriva averii debitorului se va determina prin raportare la urmatoarele criterii:

a)     Ulterior publicarii in Buletinul Procedurilor de Insolventa a tabelului preliminar si pana la publicarea in Buletinul Procedurilor de Insolventa a tabelului definitiv, valoarea creantelor verificate si acceptate de administratorul judiciar, astfel cum reiese din cuprinsul tabelului preliminar;

b)     Ulterior publicarii in Buletinul Procedurilor de Insolventa a tabelului definitiv si pana la confirmarea unui plan de reorganizare, sau, in cazul neconfirmarii planului, pana la publicarea tabelului definitiv consolidat, astfel cum reiese din cuprinsul tabelului definitiv;

c)      Ulterior confirmarii planului de reorganizare si pana la publicarea tabelului definitiv consolidat, potrivit cuantumului cuprins in programul de plati.

d)     Ulterior publicarii in Buletinul Procedurilor de Insolventa a tabelului definitiv consolidat, astfel cum reiese din cuprinsul acestuia.

3)       In cazurile privind pe creditorii ale caror creante au fost stinse total sau partial se va proceda la o modificare corespunzatoare a tabelului de creante, dupa caz. Odata cu convocatorul adunarii creditorilor, se va publica si tabelul de creditori actualizat cu sumele stinse in timpul procedurii.  Odata cu contestarea procesului verbal al adunarii, creditorii vor putea contesta in aceleasi termene si conditii si  tabelul astfel publicat.

Art. 50

1)        Judecatorul-sindic poate desemna, in raport cu numarul creditorilor, un comitet format din 3 – 5 creditori dintre cei cu drept de vot cu creantele cele mai mari, prin valoare. Daca, din cauza numarului mic de creditori, judecatorul-sindic nu considera necesara constituirea unui comitet al creditorilor, atributiile comitetului vor fi exercitate de adunarea creditorilor.

2)       Desemnarea se va face, prin incheiere, dupa intocmirea tabelului preliminar de creante.

3)       Pentru necesitatile procedurii, judecatorul-sindic va desemna, pe baza propunerii creditorilor, un presedinte al comitetului creditorilor. Comitetul creditorilor va fi citat in persoana presedintelui astfel desemnat, iar in lipsa, prin oricare dintre membrii comitetului creditorilor.

4)       In cadrul primei sedinte a adunarii creditorilor, acestia vor putea alege un comitet format din 3-5 creditori, dintre primii 20 de creditori cu drept de vot in ordinea valorii, care se ofera voluntar si care intrunesc cel mai mare procentaj de vot din valoarea creantelor  prezente. In cazul in care in tabelul de creante sunt inscrisi si creditori cu creante garantate  care se ofera voluntari, cel care are cea mai mare pondere din valoarea creantelor va face parte obligatoriu din Comitet. Comitetul astfel desemnat va inlocui comitetul desemnat anterior de judecatorul sindic.

5)       Daca nu se va obtine majoritatea necesara, se va mentine comitetul desemnat anterior de judecatorul-sindic. La propunerea administratorului judiciar sau a celorlalti membri ai comitetului creditorilor, judecatorul-sindic va consemna, prin incheiere, modificarea componentei acestuia, astfel incat criteriile prevazute la alin. (4) sa fie respectate in toate fazele procedurii.

6)       In cursul derularii procedurii, judecatorul-sindic va putea cere asistenta comitetului creditorilor sau a unui delegat al acestuia.

7)       Prin hotararea Adunarii creditorilor se va putea stabili ca membrii comitetului creditorilor sa beneficieze de rambursarea cheltuielilor efectuate in aceasta calitate, pentru sedintele comitetului creditorilor.

Art. 51

1)        Comitetul creditorilor are urmatoarele atributii:

a)     Sa analizeze situatia debitorului si sa faca recomandari adunarii creditorilor cu privire la continuarea activitatii debitorului si la planurile de reorganizare propuse;

b)     Sa negocieze cu administratorul judiciar sau cu lichidatorul care doreste sa fie desemnat de catre creditori in dosar conditiile numirii si sa recomande adunarii creditorilor astfel de numiri;

c)      Sa ia cunostinta despre rapoartele intocmite de administratorul judiciar sau de lichidator, sa le analizeze si, daca este cazul, sa faca contestatii la acestea;

d)     Sa intocmeasca rapoarte, pe care sa le prezinte adunarii creditorilor, privind masurile luate de administratorul judiciar sau de lichidator si efectele acestora si sa propuna, motivat, si alte masuri;

e)     Sa solicite ridicarea dreptului de administrare al debitorului;

f)       Sa introduca actiuni pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial, facute de debitor in dauna creditorilor, atunci cand astfel de actiuni nu au fost introduse de administratorul judiciar sau de lichidator.

2)       Comitetul creditorilor se intruneste ori de cate ori este necesar la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, dupa caz,  la cererea oricarui membru al Comitetului Creditorilor. Comunicarea si votul se vor putea efectua prin orice mijloc care asigura transmiterea textului cu confirmarea primirii acestuia.

3)       Deliberarile comitetului creditorilor vor avea loc in prezenta administratorului judiciar/lichidatorului si vor fi consemnate intr-un proces-verbal, care va retine pe scurt continutul deliberarilor, precum si hotararile luate.

4)       Deciziile comitetului creditorilor se iau cu majoritatea simpla din totalul numarului de membri ai acestuia.

5)       Daca un membru al comitetului creditorilor se afla, din cauza interesului propriu, in conflict de interese cu interesul concursual al creditorilor participanti la procedura, acesta se va abtine de la vot, sub sanctiunea anularii deciziei comitetului creditorilor daca fara votul sau nu s-ar fi intrunit majoritatea ceruta.

6)       Impotriva actiunilor, masurilor si deciziilor luate de comitetul creditorilor, orice creditor poate formula contestatie la judecatorul sindic, in termen de 5 zile de la publicarea procesului verbal al comitetului creditorilor in BPI.

7)       Pentru fapte comise de membrii comitetului creditorilor in dauna interesului concursual al creditorilor, cum ar fi votul exprimat in mod repetat in cadrul Comitetului creditorilor in situatie de conflict vadit de interese sau lipsa repetata nejustificata de la sedintele Comitetului creditorilor, la cererea oricarui creditor, judecatorul sindic va aplica o amenda de la 10.000 lei pana la 30.000 lei pentru fiecare fapta. In astfel de cazuri, aplicarea amenzii nu exclude raspunderea pentru prejudiciile create averii debitorului printr-o asemenea fapta.

8)       In cazul in care un membru al comitetului creditorilor voteaza repetat in situatie de conflict de interese ori in cazul lipsei repetate nejustificate de la sedintele comitetului creditorilor, la cererea oricarui creditor, judecatorul sindic va inlocui pe respectivul mebru al  comitetului creditorilor in mod provizoriu, urmand ca adunarea creditorilor sa il confirme pe cel provizoriu sau sa aleaga un alt membru potrivit criteriilor prevazute de art. 50 alin (4).

Sectiunea 4: Administratorul special

Art. 52

1)        Dupa deschiderea procedurii, adunarea generala a actionarilor/asociatilor debitorului, va desemna, pe cheltuiala acestora, administratorul special.

Art. 53

1)      Adunarea generala a actionarilor, asociatilor sau membrilor persoanei juridice va fi convocata de administratorul judiciar ori de lichidator pentru desemnarea administratorului special, in termen de maximum 10 zile de la deschiderea procedurii sau, dupa caz, de la ridicarea dreptului debitorului de a-si administra averea.

2)     Adunarea generala va fi prezidata de administratorul judiciar sau de lichidator, dupa caz. Daca adunarea asociatilor/actionarilor convocata conform prezentului punct nu desemneaza un administrator special, debitorului i se va ridica dreptul de administrare, daca acesta nu a fost ridicat, iar debitorul, respectiv asociatii/actionarii sunt decazuti din drepturile recunoscute de procedura si care sunt exercitate prin administrator special.

3)     Daca un administrator special nu a fost desemnat, pentru solutionarea actiunilor prevazute la Capitolul 6, sectiunea I, debitorul va fi reprezentat de un curator special desemnat dintre organele de conducere statutare aflate in exercitiul functiunii la data deschiderii procedurii. Desemnarea se va face de catre judecatorul-sindic in camera de consiliu si fara citarea partilor. In cazul in care ulterior adunarea asociatilor/actionarilor alege un administrator special, acesta va prelua procedura in stadiul in care se gaseste la data desemnarii.

Art. 54                Mandatul administratorilor statutari inceteaza de la data ridicarii dreptului de administrare sau de la data desemnarii administratorului special. Incetarea mandatului impune obligatia predarii gestiunii.

Art. 55                Dupa deschiderea procedurii si numirea administratorului special, adunarea generala a actionarilor/asociatilor isi suspenda activitatea si se va putea intruni, la convocarea administratorului judiciar, in cazurile expres si limitativ prevazute de prezenta lege.

Art. 56

1)      Administratorul special are urmatoarele atributii:

a)     Participa, in calitate de reprezentant al debitorului, la judecarea actiunilor prevazute la art. 84 si Capitolul 6, Sectiunea I;

b)     Formuleaza contestatii in cadrul procedurii reglementate de prezenta lege;

c)      Propune un plan de reorganizare;

d)     Administreaza activitatea debitorului, sub supravegherea administratorului judiciar, dupa confirmarea planului, doar in situatia in care nu s-a ridicat debitorului dreptul de administrare;

e)     Dupa intrarea in faliment, participa la inventar, semnand actul, primeste raportul final si bilantul de inchidere si participa la sedinta convocata pentru solutionarea obiectiunilor si aprobarea raportului;

f)       Primeste notificarea inchiderii procedurii.

2)     Dupa ridicarea dreptului de administrare, debitorul este reprezentat de administratorul judiciar/lichidator, care ii conduce si activitatea de afaceri, iar mandatul administratorului special va fi redus la a reprezenta interesele actionarilor/asociatilor.

Sectiunea 5: Administratorul judiciar

Art. 57

1)        Practicienii in insolventa interesati vor depune la dosar o oferta de preluare a pozitiei de administrator judiciar in dosarul respectiv, la care vor anexa dovada calitatii de practician in insolventa si o copie de pe polita de asigurare profesionala. In oferta, practicianul in insolventa interesat va putea arata si disponibilitatea de timp si de resurse umane, precum si experienta generala sau specifica necesare preluarii dosarului si bunei administrari a cazului. In cazul in care nu exista nici o astfel de oferta, judecatorul-sindic va desemna provizoriu, pana la prima adunare a creditorilor, un practician in insolventa ales in mod aleatoriu din Tabloul U.N.P.I.R.

2)       In cadrul primei sedinte a adunarii creditorilor, creditorii care detin cel putin 50% din valoarea totala a creantelor cu drept de vot pot decide desemnarea unui administrator judiciar/lichidator, stabilindu-i si onorariul. In cazul in care onorariul se va achita din fondul constituit conform prevederilor art. 39, acesta va fi stabilit pe baza criteriilor prevazute in OUG nr. 86/2006 cu modificarile si completarile ulterioare. Creditorii pot decide sa confirme administratorul judiciar sau lichidatorul desemnat provizoriu, stabilindu-i onorariul. In aceasta din urma situatie nu va mai fi necesara confirmarea judecatorului sindic. Prima sedinta a adunarii creditorilor va avea in mod obligatoriu pe ordinea de zi atat confirmarea/desemnarea administratorului judiciar/lichidatorului, cat si stabilirea onorariului acestuia.

3)       Creditorul care detine cel putin 50% din valoarea totala a creantelor poate sa decida, fara consultarea adunarii creditorilor, desemnarea unui administrator judiciar sau lichidator in locul administratorului judiciar sau lichidatorului provizoriu ori sa confirme administratorul judiciar provizoriu sau, dupa caz, lichidatorul provizoriu si sa ii stabileasca onorariul.

4)       La sesizarea comitetului creditorilor sau ca urmare a adoptarii unei hotarari a adunarii creditorilor in acest sens, cu votul a cel putin 50% din valoarea totala a creantelor cu drept de vot, in orice stadiu al procedurii, judecatorul-sindic il poate inlocui pe administratorul judiciar, pentru grave incalcari ale atributiilor. Incheierea de inlocuire se pronunta in camera de consiliu, de urgenta, cu citarea administratorului judiciar si a comitetului creditorilor. Administratorul judiciar poate formula apel impotriva incheierii de inlocuire, in termen de 5 zile de la comunicarea acesteia conform prevederilor codului de procedura civila.

5)       In orice moment al procedurii, la cererea administratorului judiciar/lichidatorului, pentru motive bine justificate, judecatorul sindic poate incuviinta inlocuirea acestuia, in urma analizei cererii. In acest caz, judecatorul sindic va desemna un alt administrator judiciar /lichidator provizoriu, in conditiile prevazute de art. 45 alin. 1 lit. c.

6)       Creditorii pot contesta la judecatorul-sindic, pentru motive de nelegalitate, decizia prevazuta la alin. (2) si (3), in termen de 3 zile de la data publicarii acesteia in Buletinul procedurilor de insolventa. Judecatorul va solutiona, de urgenta si deodata, toate contestatiile printr-o incheiere prin care va numi administratorul judiciar/lichidatorul desemnat sau, dupa caz, va solicita adunarii creditorilor/creditorului desemnarea unui alt administrator judiciar/lichidator.

7)       Daca in termenul stabilit la alin. 6 decizia adunarii creditorilor sau a creditorului ce detine cel putin 50% din valoarea creantelor nu este contestata, judecatorul-sindic, prin incheiere, va numi administratorul judiciar propus de creditori sau de creditorul ce detine cel putin 50% din valoarea creantelor, daca acesta indeplineste conditiile prevazute de lege, dispunand totodata incetarea atributiilor administratorului judiciar provizoriu pe care l-a desemnat prin sentinta de deschidere a procedurii.

8)       Administratorul judiciar, persoana fizica sau persoana juridica, inclusiv reprezentantul acesteia, trebuie sa aiba calitatea de practician in insolventa, potrivit legii.

9)       Inainte de desemnarea sa, administratorul judiciar trebuie sa faca dovada ca este asigurat pentru raspundere profesionala, prin subscrierea unei polite de asigurare valabile, care sa acopere eventualele prejudicii cauzate in indeplinirea atributiilor sale. Riscul asigurat trebuie sa reprezinte consecinta activitatii administratorului judiciar pe perioada exercitarii calitatii sale.

10)    Este interzis administratorului judiciar, sub sanctiunea revocarii din functie si a repararii eventualelor prejudicii cauzate, sa diminueze, in mod direct sau indirect, valoarea sumei asigurate prin contractul de asigurare.

11)     Practicianul in insolventa, in calitatea sa de organ care aplica procedura, nu va putea fi obligat sub nicio forma la plata oricaror cheltuieli de judecata, amenzi, daune sau orice alte sume la care ar putea fi obligat debitorul de catre instanta de judecata sau de orice alta autoritate, dupa caz.

12)     Daca adunarea creditorilor a inlocuit administratorul judiciar/lichidatorul, inainte de a-i  fi stabilit onorariul, pentru activitatea desfasurata pana la data inlocuirii onorariul va fi stabilit de catre judecatorul sindic in conformitate cu criteriile stabilite de OUG nr. 86/2006. Din suma aprobata se va scadea onorariul aprobat cu titlu provizoriu prin hotararea judecatoreasca de desemnare, daca a fost incasat.

13)     In cazul desfiintarii pentru orice motive a hotararii de deschidere a procedurii, instanta care va desfiinta hotararea va decide asupra onorariului practicianului, aplicandu-se corespunzator alineatul 1, iar plata acestui onorariu si a cheltuielilor de procedura vor fi suportate de parat sau reclamant potrivit reglementarilor privitoare la cheltuielile de judecata din codul de procedura civila.

14)     In cazul in care adunarea creditorilor confirma administratorul judiciar/lichidatorul, dar nu aproba oferta de onorariu a acestuia, administratorul judiciar/lichidatorul va putea accepta onorariul votat de catre creditori sau va reconvoca adunarea intr-un termen de maximum 30 de zile pentru negocierea cu creditorii si rediscutarea onorariului. In cazul in care, nici la aceasta adunare oferta administratorului judiciar/lichidatorului nu va fi acceptata de catre creditori, administratorul judiciar/lichidatorul va putea declara ca se retrage. In caz de renuntare, administratorul judiciar/lichidatorul va convoca o noua adunare in termen de maxim 30 de zile, in vederea desemnarii noului administrator judiciar/ lichidator.  In cazul in care, in cadrul acestei adunari, nu se desemneaza un alt administrator judiciar/lichidator, judecatorul sindic va desemna un administrator judiciar/lichidator provizoriu, in termen de maxim 5 zile de la data adunarii, in Camera de Consiliu. Dispozitiile alin. 1 se aplica in mod corespunzator.

Art. 58

1)        Principalele atributii ale administratorului judiciar, in cadrul prezentei carti, sunt:

a)     examinarea situatiei economice a debitorului si a documentelor depuse conform prevederilor art. 67 si 74 si intocmirea unui raport prin care sa propuna fie intrarea in procedura simplificata, fie continuarea perioadei de observatie in cadrul procedurii generale si supunerea acelui raport judecatorului-sindic, intr-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depasi 20 de zile de la desemnarea administratorului judiciar;

b)     examinarea activitatii debitorului si intocmirea unui raport amanuntit asupra cauzelor si imprejurarilor care au dus la aparitia starii de insolventa, cu mentionarea persoanelor carora le-ar fi imputabila, si asupra existentei premiselor angajarii raspunderii acestora, in conditiile Capitolului 9, precum si asupra posibilitatii reale de reorganizare efectiva a activitatii debitorului ori a motivelor care nu permit reorganizarea si depunerea la dosarul cauzei, intr-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depasi 40 de zile de la desemnarea administratorului judiciar;

c)      intocmirea actelor prevazute la art. 67 alin. (1), in cazul in care debitorul nu si-a indeplinit obligatia respectiva inauntrul termenelor legale, precum si verificarea, corectarea si completarea informatiilor cuprinse in actele respective, cand acestea au fost prezentate de debitor;

d)     elaborarea planului de reorganizare a activitatii debitorului, in functie de cuprinsul raportului prevazut la lit. a);

e)     supravegherea operatiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului;

f)       conducerea integrala, respectiv in parte, a activitatii debitorului, in acest ultim caz cu respectarea precizarilor exprese ale judecatorului-sindic cu privire la atributiile sale si la conditiile de efectuare a platilor din contul averii debitorului;

g)     convocarea, prezidarea si asigurarea secretariatului sedintelor adunarii creditorilor sau ale actionarilor, asociatilor ori membrilor debitorului persoana juridica;

h)     introducerea de actiuni pentru anularea actelor frauduloase incheiate de debitor in dauna drepturilor creditorilor, precum si a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operatiuni comerciale incheiate de debitor si a constituirii unor garantii acordate de acesta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor;

i)       sesizarea de urgenta a judecatorului-sindic in cazul in care constata ca nu exista bunuri in averea debitorului ori ca acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative;

j)       denuntarea unor contracte incheiate de debitor;

k)     verificarea creantelor si, atunci cand este cazul, formularea de obiectiuni la acestea, precum si intocmirea tabelelor creantelor;

l)       incasarea creantelor; urmarirea incasarii creantelor referitoare la bunurile din averea debitorului sau la sumele de bani transferate de catre debitor inainte de deschiderea procedurii; formularea si sustinerea actiunilor in pretentii pentru incasarea creantelor debitorului, pentru aceasta putand angaja avocati;

m)  cu conditia confirmarii de catre judecatorul-sindic, incheierea de tranzactii, descarcarea de datorii, descarcarea fidejusorilor, renuntarea la garantii reale;

n)     sesizarea judecatorului-sindic in legatura cu orice problema care ar cere o solutionare de catre acesta.

o)     inventarierea bunurilor debitorului.
p)     dispunerea evaluarii bunurilor debitorului, astfel incat aceasta sa fie realizata pana la data stabilita pentru depunerea tabelului definitiv al creantelor.

q)     transmiterea spre publicare in Buletinul Procedurilor de Insolventa a unui anunt cu privire la depunerea la dosar a raportului de evaluare, in termen de 2 zile de la depunere.

2)       Judecatorul-sindic poate stabili administratorului judiciar, prin incheiere, orice alte atributii in afara celor stabilite la alin. (1), cu exceptia celor prevazute de lege in competenta exclusiva a acestuia.

Art. 59

1)        Administratorul judiciar va depune lunar un raport cuprinzand descrierea modului in care si-a indeplinit atributiile, precum si o justificare a cheltuielilor efectuate cu administrarea procedurii sau a altor cheltuieli efectuate din fondurile existente in averea debitorului. Raportul se depune la dosarul cauzei, iar un extras se publica in Buletinul Procedurilor de Insolventa. La fiecare 120 de zile judecatorul-sindic va stabili un termen de continuare a procedurii, in care administratorul judiciar va expune in sinteza masurile efectuate in acest interval cuprinse in rapoartele de activitate.

2)       In raportul prevazut la alin. (1) se va mentiona si remuneratia administratorului judiciar sau a lichidatorului, cu mentionarea modalitatii de calcul a acesteia.

3)       Debitorul persoana fizica, administratorul special al debitorului persoana juridica, oricare dintre creditori, precum si orice alta persoana interesata pot face contestatie impotriva masurilor luate de administratorul judiciar.

4)       Contestatia trebuie sa fie inregistrata in termen de 5 zile de la publicarea in Buletinul Procedurilor de Insolventa a  extrasului prevazut la alin. (1).

5)       Judecatorul-sindic va solutiona contestatia, in termen de 5 zile de la inregistrarea ei, in camera de consiliu, cu citarea contestatorului, a administratorului judiciar si a comitetului creditorilor, putand, la cererea contestatorului, sa suspende executarea masurii contestate.

6)       Onorariul administratorului judiciar va fi platit in baza procesului verbal al adunarii creditorilor prin care s-a stabilit cuantumul acestuia, in baza deciziei publicata in Buletinul Procedurilor de Insolventa sau pe baza hotararii judecatoresti pentru cazurile in care a fost stabilit onorariul provizoriu de catre judecatorul-sindic.

7)       Prin exceptie de la prevederile codului Fiscal, faptul generator si exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata aferenta onorariului perceput de catre administratorul/lichidatorul judiciar coincid cu incasarea acestuia, data la care se va efectua si facturarea onorariului.

Art. 60

1)        In cazul in care un practician in insolventa desemnat refuza numirea, acesta are obligatia de a notifica instanta, in termen de 5 zile de la comunicarea numirii. Judecatorul-sindic va lua act de refuzul practicianului in insolventa desemnat printr-o incheiere pronuntata in camera de consiliu, fara citarea partilor si va desemna un alt practician in insolventa in calitate de administrator judiciar provizoriu. Judecatorul-sindic va sanctiona cu amenda judiciara de la 500 lei la 1.000 lei necomunicarea in termen a refuzului, fara motive temeinice. In acest caz devin aplicabile dispozitiile art. 57. Prevederile prezentului articol sunt aplicabile si in situatia prevazuta la art. 73.

2)       Judecatorul-sindic va sanctiona administratorul judiciar cu amenda judiciara de la 1.000 lei la 5.000 lei in cazul in care acesta, din culpa sau cu rea-credinta, nu isi indeplineste sau indeplineste cu intarziere atributiile prevazute de lege sau stabilite de judecatorul-sindic.

3)       Daca prin fapta prevazuta la alin. (2) administratorul judiciar a cauzat un prejudiciu, judecatorul-sindic va putea, la cererea oricarei parti interesate, sa il oblige pe administratorul judiciar la acoperirea prejudiciului produs.

4)       In cazul amenzilor si al despagubirii prevazute la alin. (1), (2) si, respectiv la alin. (3), urmeaza a se aplica in mod corespunzator dispozitiile art. 190 si 191 din codul de procedura civila.

Art. 61

1)        In vederea indeplinirii atributiilor sale, administratorul judiciar/lichidatorul va putea desemna persoane de specialitate precum avocati, experti contabili, evaluatori sau alti specialisti. Numirea si nivelul remuneratiilor acestor persoane vor fi supuse  aprobarii comitetului creditorilor  in cazul in care acestea vor fi platite din averea debitoarei sau se vor supune standardelor de cost stabilite de U.N.P.I.R. conform dispozitiilor din O.U.G. nr. 86/2006 cu modificarile si completarile ulterioare, in cazul in care se vor remunera din fondul unic constituit conform art. 39 alin (4).

2)       In cazuri urgente, administratorul judiciar/lichidatorul poate angaja persoane de specialitate, din categoria celor enumerate in alineatul precedent, si le poate stabili remuneratia fara acordul prealabil al comitetului creditorilor, in cazul in care remuneratia va fi achitata din averea debitoarei. Masura va putea fi contestata conform art. 59 alin. 3. Onorariul datorat pana la data solutionarii contestatiei se va plati din averea debitoarei.

Art. 62

1)        Administratorul judiciar/lichidatorul, precum si oricare dintre creditori, pot formula obiectiuni impotriva rapoartelor de evaluare intocmite in cauza.

2)       Obiectiunile se formuleaza in termen de maxim 5 zile de la publicarea in Buletinul Procedurilor de Insolventa a unui anunt cu privire la depunerea raportului de evaluare la dosarul cauzei.

3)       Judecatorul-sindic va solutiona obiectiunile in termen de maxim 7 zile de inregistrarea lor, cu citarea celui care a formulat obiectiunile, a administratorului judiciar/lichidatorului si a membrilor comitetului creditorilor.

4)       Judecatorul-sindic, admitand cererea, va obliga evaluatorul, sub sanctiunea amenzii, sa raspunda la obiectiunile incuviintate in termen de maxim 5 zile de la primirea, din partea instantei de judecata, a unei adrese in acest sens.

5)       Pentru motive temeinice, precum si in cazul in care raspunsul la obiectiuni nu este satisfacator, judecatorul-sindic va putea dispune, la cerere sau din oficiu, efectuarea unei noi evaluari.

6)       In cazul in care operatiunile pentru care este necesara angajarea de specialisti sunt operatiuni obligatorii impuse de lege, cum ar fi, dar nu limitat la,  arhivarea documentelor, bilanturile obligatorii de mediu, audit si alte asemenea, daca propunerile administatorului judiciar/lichidatorului sunt respinse de catre comitetul creditorilor, acesta va convoca un nou comitet in termen de maxim 7 zile, in care membrii comitetului vor trebui sa propuna si sa desemneze un specialist, aprobandu-i si onorariul. In cazul in care in cele doua comitete nu s-a decis numirea unui specialist, practicianul in insolventa va putea sa desemneze specialistul cu oferta tehnica si financiara cea mai buna, dintre cele depuse pentru cele doua comitete.

Sectiunea 6: Lichidatorul

Art. 63

1)        In cazul in care dispune trecerea la faliment, judecatorul-sindic va desemna un lichidator, aplicandu-se, in mod corespunzator, dispozitiile art. 57, 59 – 62 si ale art. 140 alin. (6).

2)       Atributiile administratorului judiciar inceteaza la momentul stabilirii atributiilor lichidatorului de catre judecatorul-sindic.

3)       Poate fi desemnat lichidator si administratorul judiciar desemnat anterior.

Art. 64               Principalele atributii ale lichidatorului, in cadrul prezentei carti, sunt:

a)     examinarea activitatii debitorului asupra caruia se initiaza procedura simplificata in raport cu situatia de fapt si intocmirea unui raport amanuntit asupra cauzelor si imprejurarilor care au dus la insolventa, cu mentionarea persoanelor carora le-ar fi imputabila si a existentei premiselor angajarii raspunderii acestora in conditiile Capitolului 6, Sectiunea I, si supunerea acelui raport judecatorului-sindic intr-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depasi 40 de zile de la desemnarea lichidatorului, daca un raport cu acest obiect nu fusese intocmit anterior de administratorul judiciar;conducerea activitatii debitorului;

b)      introducerea de actiuni pentru anularea actelor frauduloase incheiate de debitor in dauna drepturilor creditorilor, precum si a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operatiuni comerciale incheiate de debitor si a constituirii unor garantii acordate de acesta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor;

c)      aplicarea sigiliilor, inventarierea bunurilor si luarea masurilor corespunzatoare pentru conservarea lor;

d)     denuntarea unor contracte incheiate de debitor;

e)     verificarea creantelor si, atunci cand este cazul, formularea de obiectiuni la acestea, precum si intocmirea tabelelor creantelor;

f)       urmarirea incasarii creantelor din averea debitorului, rezultate din transferul de bunuri sau de sume de bani efectuat de acesta inaintea deschiderii procedurii, incasarea creantelor; formularea si sustinerea actiunilor in pretentii pentru incasarea creantelor debitorului, pentru aceasta putand angaja avocati;

g)     primirea platilor pe seama debitorului si consemnarea lor in contul averii debitorului;

h)     vanzarea bunurilor din averea debitorului, in conformitate cu prevederile prezentei legi;

i)       incheierea de tranzactii, descarcarea de datorii, descarcarea fidejusorilor, renuntarea la garantii reale sub conditia confirmarii de catre judecatorul-sindic;

j)       sesizarea judecatorului-sindic cu orice problema care ar cere o solutionare de catre acesta;

k)     orice alte atributii stabilite prin incheiere de catre judecatorul-sindic.

CAPITOLUL 4 Deschiderea procedurii si efectele acesteia

SECTIUNEA 1 – CERERILE INTRODUCTIVE

Art. 65

1)        Procedura va incepe pe baza unei cereri introduse la tribunal de catre debitor sau de catre creditori, precum si de orice alte persoane sau institutii prevazute expres de lege.

2)       Autoritatea de Supraveghere Financiara introduce cerere impotriva entitatilor reglementate si supravegheate de aceasta care, potrivit datelor de care dispune, indeplinesc criteriile prevazute de dispozitiile legale speciale pentru initierea procedurii prevazute de prezenta lege.

SUBSECTIUNEA 1 – CEREREA DEBITORULUI

Art. 66

1)        Debitorul aflat in stare de insolventa este obligat sa adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozitiilor prezentei legi, in termen de maximum 30 de zile de la aparitia starii de insolventa.

2)       Daca la data expirarii termenului prevazut la alin. (1) debitorul este angrenat, cu buna-credinta, in negocieri extrajudiciare pentru restructurarea datoriilor sale, acesta are obligatia de a adresa tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozitiilor prezentei legi, in termen de 5 zile de la esuarea negocierilor.

3)       Daca in cursul negocierilor derulate in cadrul unei proceduri de mandat ad-hoc sau de concordat preventiv debitorul ajunge in stare de insolventa, dar exista indicii serioase ca rezultatele negocierilor ar putea fi valorificate in termen scurt prin incheierea unui acord extrajudiciar, debitorul, de buna-credinta, trebuie sa introduca cererea de deschidere a procedurii in conditiile si termenul prevazute la alin. (2). In caz contrar, debitorul trebuie sa introduca cererea de deschidere a procedurii insolventei in termen de 30 de zile de la aparitia starii de insolventa.

4)       Va putea sa adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozitiilor prezentei carti si debitorul in cazul caruia aparitia starii de insolventa este iminenta.

5)       Cererile persoanelor juridice vor fi semnate de persoanele care, potrivit actelor constitutive sau statutelor, au calitatea de a le reprezenta, fara a fi necesara o hotarare a asociatilor/actionarilor.

6)       Introducerea prematura, cu rea-credinta, de catre debitor a unei cereri de deschidere a procedurii atrage raspunderea patrimoniala a debitorului persoana fizica sau juridica, pentru prejudiciile pricinuite.

7)       Cererea debitorului se va judeca de urgenta in termen de 5 zile in camera de consiliu, fara citarea partilor. Prin exceptie de la prevederile art. 200 din codul de procedura civila, judecatorul sindic va stabili termenul de judecata in camera de consiliu, in termen de 5 zile de la depunere, chiar daca cererea nu indeplineste toate cerintele legale si nu sunt depuse toate documentele.  In cazul in care la data depunerii cererii debitorului se gasesc inregistrate pe rol cereri ale creditorilor, se va proceda conform art. 70 alin. (4).

8)       Dupa depunerea cererii de deschidere a procedurii, in cazuri urgente care ar pune in pericol activele debitorului, judecatorul sindic poate dispune de urgenta suspendarea provizorie a oricaror proceduri de executare silita a bunurilor debitorului pana la pronuntarea hotararii cu privire la respectiva cerere.

Art. 67

1)        Cererea debitorului trebuie sa fie insotita de urmatoarele acte:

a)     bilantul certificat de catre administrator si cenzor/auditor, balanta de verificare pentru luna precedenta datei inregistrarii cererii de deschidere a procedurii;

b)     o lista completa a tuturor bunurilor debitorului, incluzand toate conturile si bancile prin care debitorul isi ruleaza fondurile; pentru bunurile grevate se vor mentiona datele din registrele de publicitate;

c)      o lista a numelor si a adreselor creditorilor, oricum ar fi creantele acestora: certe sau sub conditie, lichide ori nelichide, scadente sau nescadente, necontestate ori contestate, aratandu-se suma, cauza si drepturile de preferinta;

d)     o lista cuprinzand platile si transferurile patrimoniale efectuate de debitor in cele 120 de zile anterioare inregistrarii cererii introductive;

e)     contul de profit si pierdere pe anul anterior depunerii cererii;

f)       o lista a membrilor grupului de interes economic sau, dupa caz, a asociatilor cu raspundere nelimitata, pentru societatile in nume colectiv si cele in comandita;

g)     o declaratie prin care debitorul isi arata intentia de intrare in procedura simplificata sau de reorganizare, conform unui plan, prin restructurarea activitatii ori prin lichidarea, in tot sau in parte, a averii, in vederea stingerii datoriilor sale; daca aceasta declaratie nu va fi depusa pana la expirarea termenului stabilit la alin. (2), se prezuma ca debitorul este de acord cu initierea procedurii simplificate;

h)     o descriere sumara a modalitatilor pe care le are in vedere pentru reorganizarea activitatii;

i)       o declaratie pe propria raspundere, autentificata la notar ori certificata de un avocat, sau un certificat de la registrul societatilor agricole ori, dupa caz, oficiul registrului comertului sau alte registre in a carui raza teritoriala se afla domiciliul profesional/sediul social, din care sa rezulte daca a mai fost supus procedurii de reorganizare judiciara prevazute de prezenta lege intr-un interval de 5 ani anterior formularii cererii introductive;

j)       o declaratie pe propria raspundere autentificata de notar sau certificata de avocat, din care sa rezulte ca nu a fost condamnat definitiv pentru fals ori pentru infractiuni prevazute in Legea concurentei si ca administratorii, directorii si/sau asociatii nu au fost condamnati definitiv pentru bancruta frauduloasa, gestiune frauduloasa, abuz de incredere, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, infractiuni de fals ori infractiuni prevazute in Legea concurentei, in ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii;

k)     un certificat de admitere la tranzactionare pe o piata reglementata a valorilor mobiliare sau a altor instrumente financiare emise.

2)       Daca debitorul nu dispune, la momentul inregistrarii cererii, de vreunul dintre actele prevazute la alin. (1) lit. a), c), e), g) i), si j), acesta le va putea inregistra la tribunal in termen de maximum 3 zile de la inregistrarea cererii; daca nu o va face, cererea sa va fi respinsa. Respingerea cererii nu impiedica introducerea unei cereri noi, regulat introduse.

3)       Documentele prevazute la alin. (1), lit. b), d), f), h) si k), precum si lista prevazuta la art. 134 alin. (1) vor fi depuse in termen de 10 zile de la deschiderea procedurii, sub sanctiunea decaderii din dreptul de depune un plan de reorganizare.

Art. 68

1)        In cazul unei cereri introduse de o societate in nume colectiv sau in comandita, acea cerere nu va fi considerata ca fiind facuta si de asociatii cu raspundere nelimitata ori, in conditiile art. 70, si impotriva lor.

2)       O cerere introdusa de un asociat cu raspundere nelimitata ori impotriva acestuia pentru datoriile sale va fi fara efecte juridice cu privire la societatea in nume colectiv sau in comandita din care face parte.

3)       Prevederile alin. (1) si (2) se aplica, in mod corespunzator, in privinta cererilor introduse de grupurile de interes economic sau de membrii acestora.

Art. 69               Nu pot formula o cerere de reorganizare judiciara debitorii, persoane juridice, care in ultimii 5 ani, precedenti hotararii de deschidere a procedurii, au mai fost supusi unei proceduri de reorganizare judiciara.

SUBSECTIUNEA 2: CERERILE CREDITORILOR

Art. 70

1)        Orice creditor indreptatit sa solicite deschiderea procedurii prevazute de prezenta carte impotriva unui debitor prezumat in insolventa poate introduce o cerere introductiva, in care va preciza:

a)     cuantumul si temeiul creantei;

b)     existenta unui drept de preferinta, constituit de catre debitor sau instituit potrivit legii;

c)      existenta unor masuri asiguratorii asupra bunurilor debitorului;

d)     declaratia privind eventuala intentie de a participa la reorganizarea debitorului, caz in care va trebui sa precizeze, cel putin la nivel de principiu, modalitatea in care intelege sa participe la reorganizare.

2)        Creditorul va anexa documentele justificative ale creantei si ale actelor de constituire de garantii.

3)       Daca intre momentul inregistrarii cererii de catre un creditor si cel al judecarii acestei cereri sunt formulate cereri de catre alti creditori impotriva aceluiasi debitor, tribunalul prin serviciul de registratura va verifica, din oficiu, la data inregistrarii, existenta dosarului pe rol si va inregistra cererea la dosarul existent. Judecatorul sindic va stabili indeplinirea conditiilor referitoare la cuantumul minim al creantelor, in raport cu valoarea insumata a creantelor tuturor creditorilor care au formulat cereri si cu respectarea valorii-prag prevazute de prezenta carte si va comunica cererile debitorului.

4)       Daca exista o cerere de deschidere a procedurii insolventei formulata de catre debitor si una sau mai multe cereri formulate de creditori ulterior inregistrarii celei dintai, , cererile de deschidere a procedurii formulate de creditori se vor  inregistra direct la cererea formulata de debitor In acest scop, serviciul de registratura va efectua verificari, din oficiu, la data inregistrarii cererilor, si va inregistra cererile la dosarul ce are ca obiect cererea formulata de debitor.

5)       In cazul in care exista inregistrate cereri formulate de creditori si se depune o cerere a debitorului,  serviciul registratura va efectua verificari din oficiu si daca exista o cerere a unui creditor va atasa cererea debitorului si/sau cererile ulterior depuse de creditori la cererea creditorului inregistrata mai intai, in conditiile alineatului (3). In acest caz, cererile se judeca in termen de 5 zile, conform prevederilor art. 66 alin. 7.

6)       Creditorii vor putea inregistra cererea de deschidere a procedurii direct in dosarul ce are ca obiect cererea debitorului sau in dosarul al carui obiect il are cererea altui creditor care are stabilit un termen mai scurt.

7)       Judecatorul sindic va verifica din oficiu respectarea cerintelor de mai sus privind atasarea.

8)       Creditorul care are inregistrata o cerere de deschidere a procedurii, in cazuri urgente, pana la data judecarii cererii, poate solicita judecatorului sindic pronuntarea unei ordonante presedintiale prin care sa dispuna masuri vremelnice, in scopul suspendarii operatiunilor de instrainare a unor bunuri sau drepturi patrimoniale importante din averea debitorului, sub sanctiunea nulitatii, precum si masuri de conservare a acestor bunuri.

9)       Judecata cererii reglementate de alin. 8 se va face de urgenta, in camera de consiliu, fara citarea creditorului care a formulat cererea si a debitorului. Masura va fi incuviintata vremelnic, pana la data solutionarii cererii de deschidere a procedurii, sau, in cazuri justificate, pana la un alt moment sau eveniment ulterior deschiderii procedurii. Creditorul poate fi obligat la plata unei cautiuni de pana la 10 % din valoarea creantei pretinse, care va putea fi folosita de debitor pentru acoperirea daunelor produse in cazul respingerii cererii de deschidere a procedurii.

Sectiunea 2 : Deschiderea procedurii si efectele deschiderii procedurii

Art. 71

1)        Daca cererea debitorului corespunde conditiilor prevazute la art. 66, judecatorul-sindic va pronunta o incheiere de deschidere a procedurii generale, iar daca prin declaratia facuta conform art. 67 alin. (1) lit. i) debitorul isi arata intentia de a intra in procedura simplificata sau nu depune documentele in conformitate cu prevederile art. 67 alin. (3) ori se incadreaza in una dintre categoriile prevazute la art. 38 alin. (2), judecatorul va pronunta o incheiere de deschidere a procedurii simplificate. Minuta incheierii privind deschiderea procedurii insolventei se comunica, de indata, administratorului judiciar provizoriu numit de catre judecatorul sindic.

2)       Prin incheierea de deschidere a procedurii judecatorul-sindic va dispune administratorului judiciar sau, dupa caz, lichidatorului sa efectueze notificarile prevazute la art. 100. In cazul in care, in termen de 10 zile de la primirea notificarii, creditorii se opun deschiderii procedurii, judecatorul-sindic va tine, in termen de 5 zile, o sedinta la care vor fi citati administratorul judiciar, debitorul si creditorii care se opun deschiderii procedurii, in urma careia va solutiona deodata, printr-o sentinta, toate opozitiile. Admitand opozitia, judecatorul-sindic va revoca incheierea de deschidere a procedurii. Deschiderea ulterioara a procedurii, la cererea debitorului sau a creditorilor, nu va putea modifica data aparitiei starii de insolventa.

Art. 72

1)        Orice creditor indreptatit poate sa solicite deschiderea procedurii insolventei. Judecatorul sindic poate dispune in sarcina creditorului a carui creanta nu este constatata printr-o hotarare judecatoreasca cu putere de titlu executoriu consemnarea, la o banca, a unei cautiuni de 10% din valoarea creantei, dar nu mai mult de 100.000 lei. Cautiunea va fi consemnata pana la solutionarea cererii de deschidere a procedurii, sub sanctiunea respingerii acesteia.

2)       In termen de 48 de ore de la inregistrarea cererii creditorului, instanta va comunica cererea, in copie, debitorului. Comunicarea va cuprinde si precizarea termenului stabilit pentru plata creantei, care nu va putea fi mai mare decat termenul stabilit pentru solutionarea eventualei contestatii impotriva existentei starii de insolventa. Termenul de plata se acorda o singura data.

3)       In termen de 10 zile de la primirea copiei, debitorul trebuie fie sa conteste, fie sa recunoasca existenta starii de insolventa. In cadrul contestatiei, va putea fi administrata doar proba cu inscrisuri.

4)       Daca cererea va fi admisa, cautiunea va fi restituita creditorului. Daca cererea va fi respinsa, cautiunea va fi folosita pentru a acoperi pagubele suferite de debitor, pentru introducerea cu rea-credinta a unei astfel de cereri, conform dispozitiei judecatorului sindic.

5)       Daca judecatorul-sindic stabileste ca debitorul este in stare de insolventa, ii va respinge contestatia si va deschide, printr-o sentinta, procedura generala, situatie in care un plan de reorganizare poate fi formulat numai de catre administratorul judiciar sau de catre creditorii detinand impreuna sau separat minimum 20% din valoarea masei credale si numai daca acestia isi exprima intentia de a depune un plan.

6)       Daca judecatorul-sindic stabileste ca debitorul nu este in stare de insolventa, respinge cererea creditorilor, care va fi considerata ca lipsita de orice efect chiar de la inregistrarea ei.

7)       In cazul achitarii creantelor creditorilor care au solicitat deschiderea procedurii inainte de ramanerea in pronuntare asupra cererii de deschidere a procedurii, judecatorul-sindic va constata ramanerea fara obiect a cererilor, cautiunea depusa fiind restituita in mod corespunzator. Alin. (4) teza intai se aplica in mod corespunzator.

8)       Daca debitorul nu plateste in termenul stabilit creanta creditorului, iar judecatorul sindic admite cererea de deschidere a procedurii formulata de creditor, judecatorul sindic va putea deschide fie procedura generala a insolventei, fie procedura simplificata, in urmatoarele conditii:

a)     Daca debitorul isi exprima intentia de a-si reorganiza activitatea, judecatorul-sindic va da o sentinta de deschidere a procedurii generale.

b)     In cazul in care, debitorul se incadreaza in una dintre categoriile prevazute la art. 38 alin. (2) ori a mai beneficiat de reorganizare in ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii ori nu isi exprima intentia de a se reorganiza, acesta va fi decazut din dreptul de a mai propune un plan de reorganizare.  Minuta de pe sentinta de deschidere a procedurii insolventei, se comunica, de indata, administratorului judiciar provizoriu/lichidatorului numit in cauza.

9)       In cazul in care, in termenul stabilit de catre judecatorul sindic pentru plata creantei creditorului indreptatit sa solicite deschiderea procedurii insolventei, debitorul plateste intreaga creanta, atunci judecatorul sindic va pronunta o sentinta prin care va dispune respingerea cererii de deschidere a procedurii, ca ramasa fara obiect.

10)    Prin sentinta de deschidere a procedurii, judecatorul-sindic va dispune administratorului judiciar sau lichidatorului, dupa caz, sa efectueze notificarile prevazute la art. 100.

Art. 73                Prin sentinta de deschidere a procedurii generale, judecatorul-sindic va desemna un administrator judiciar provizoriu, iar in cazul deschiderii procedurii simplificate va desemna un lichidator provizoriu. Desemnarea se va face in conformitate cu prevederile art. 45 alin. (1) lit. c) , coroborate cu cele ale art. 57 alin. (1).

Art. 74                In termen de 10 zile de la deschiderea procedurii, debitorul este obligat sa depuna la dosarul cauzei actele si informatiile prevazute la art. 67 alin. (1).

Art. 75

1)        De la data deschiderii procedurii se suspenda de drept toate actiunile judiciare, extrajudiciare sau masurile de executare silita pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale. Valorificarea drepturilor aferente actiunilor judiciare se poate face numai in cadrul procedurii insolventei, pentru solutionarea cererilor fiind competent judecatorul sindic. Repunerea pe rol a acestora este posibila doar in cazul desfiintarii hotararii de deschidere a procedurii sau in cazul inchiderii procedurii in conditiile art. 178.

2)        Nu sunt supuse prevederilor alin. (1) caile de atac promovate de debitor impotriva actiunilor unui/unor creditor(i) incepute inainte de deschiderea procedurii.

3)       Nu sunt suspuse suspendarii prevazute la alin. 1 actiunile judiciare pentru determinarea existentei si/sau cuantumul unor creante asupra debitorului, nascute dupa data deschiderii procedurii. Acestea vor fi solutionate de judecatorul sindic.

4)       In cazul bunurilor debitorului deja adjudecate sau a sumelor indisponibilizate prin proceduri de executare silita pana la data deschiderii procedurii, distribuirea pretului sau sumelor indisponibilizate se va face de catre organele de executare; debitorul isi pastreaza toate drepturile prevazute de respectiva procedura;

5)       Ipotecile mobiliare asupra sumelor de bani existente in contul debitorului la data deschiderii procedurii precum si asupra instrumentelor financiare detinute de debitor pot fi executate si dupa data deschiderii procedurii la cererea creditorului titular al garantiei, insotita de toate documentele doveditoare.

6)       Sumele de bani existente in contul debitorului la data deschiderii procedurii si asupra carora este constituita o ipoteca mobiliara vor fi distribuite la simpla cerere a creditorului, de catre administratorul judiciar/lichidator creditorului titular al ipotecii mobiliare pentru acoperirea creantelor exigibile ale acestuia, in termen de 5 zile de la cererea creditorului.

7)       Ipoteca mobiliara asupra instrumentelor financiare se executa de catre administratorul judiciar/lichidator iar sumele astfel obtinute vor fi distribuite creditorului titular al garantiei. Valorificarea se va face conform regulilor existente pe piata unde instrumentele financiare sunt tranzactionate, dupa obtinerea acordului prealabil al creditorului titular al garantiei.

8)       In cazul bunurilor debitorului deja adjudecate sau a sumelor indisponibilizate prin proceduri de executare silita pana la data deschiderii procedurii, distribuirea pretului sau a sumelor indisponibilizate se va face de catre organele de executare; debitorul isi pastreaza toate drepturile prevazute de respectiva procedura;

9)       Sumele provenite din executare silita efectuata in conditiile prezentului articol sau cele obtinute in conformitate cu art. (4) vor fi distribuite creditorilor indreptatiti, chiar si in perioada de observatie, de administratorul judiciar.

10)    Pentru asigurarea resurselor in vederea continuarii activitatii curente a debitorului in perioada de observatie, sumele de bani care fac obiectul garantiilor mentionate la acest articol vor putea fi folosite de catre administratorul judiciar sau din dispozitia acestuia. Pentru ocrotirea interesului creditorului garantat, prevederile art. 87 alin. (3) devin in acest caz aplicabile.

Art. 76                In vederea aplicarii prevederilor art. 75, prin sentinta de deschidere a procedurii judecatorul-sindic va dispune comunicarea acesteia catre instantele judecatoresti in a caror jurisdictie se afla sediul debitorului declarat la registrul comertului si tuturor bancilor unde debitorul are deschise conturi.

Art. 77

1)        Orice furnizor de servicii – electricitate, gaze naturale, apa, servicii telefonice sau altele asemenea – nu are dreptul, in perioada de observatie si in perioada de reorganizare, sa schimbe, sa refuze ori sa intrerupa temporar un astfel de serviciu catre debitor sau catre averea debitorului, in cazul in care acesta are calitatea de consumator captiv, potrivit legii.

2)       Nerespectarea obligatiilor contractuale de furnizare a utilitatilor, in caz de mentinere a contractului in conditiile prezentei legi, atrage raspunderea pentru acoperirea prejudiciilor aduse averii debitorului si aplicarea unei amenzi judiciare de 10.000-30.000 lei pentru fiecare incalcare a obligatiilor. Lipsa remedierii incalcarii obligatiilor sau neexecutarea obligatiei de reluare a furnizarii utilitatilor in termen de maxim 10 zile calendaristice de la notificarea primita de la administratorul judiciar sau lichidator constituie in sine o noua incalcare si se va sanctiona cu o noua amenda.

Art. 78

1)        Creditorul titular al unei creante ce beneficiaza de o cauza de preferinta poate solicita judecatorului-sindic ridicarea suspendarii prevazute la art. 75 alin. 1 cu privire la creanta sa si valorificarea imediata, in cadrul procedurii, cu aplicarea corespunzatoare a dispozitiilor art. 154 – 158 si cu conditia achitarii din pret a cheltuielilor prevazute la art. 159 alin. (1) pct. 1, a bunului asupra caruia poarta garantia sau dreptul de retentie, in una dintre urmatoarele situatii:

atunci cand valoarea obiectului garantiei, determinata de un evaluator conform standardelor internationale de evaluare, este pe deplin acoperita de valoarea totala a creantelor si a partilor de creante garantate cu acel obiect:
a)      obiectul garantiei nu prezinta o importanta determinanta pentru reusita planului de reorganizare propus;

b)     obiectul garantiei face parte dintr-un ansamblu functional, iar prin desprinderea si vanzarea lui separata, valoarea bunurilor ramase nu se diminueaza;

atunci cand nu exista o protectie corespunzatoare a creantei garantate in raport cu obiectul garantiei, din cauza:
a)     diminuarii valorii obiectului garantiei sau existentei unui pericol real ca aceasta sa sufere o diminuare apreciabila;

b)     diminuarii valorii partii garantate dintr-o creanta cu rang inferior, ca urmare a acumularii dobanzilor, majorarilor si penalitatilor de orice fel la o creanta garantata cu rang superior;

c)      lipsei unei asigurari a obiectului garantiei impotriva riscului pieirii sau deteriorarii.

2)       In cazurile prevazute la alin. (1) lit. B, judecatorul-sindic va putea respinge cererea de ridicare a suspendarii formulata de creditor, daca administratorul judiciar/debitorul propune in schimb adoptarea uneia sau mai multor masuri menite sa ofere protectie corespunzatoare creantei garantate a creditorului, precum:

a)     efectuarea de plati periodice in favoarea creditorului pentru acoperirea diminuarii valorii obiectului garantiei ori a valorii partii garantate dintr-o creanta cu rang inferior;

b)     efectuarea de plati periodice in favoarea creditorului pentru satisfacerea dobanzilor, majorarilor si penalitatilor de orice fel si, respectiv, pentru reducerea capitalului creantei sub cota de diminuare a valorii obiectului garantiei ori a valorii partii garantate dintr-o creanta cu rang inferior;

c)      novatia obligatiei de garantie prin constituirea unei garantii suplimentare, reale sau personale ori prin substituirea obiectului garantiei cu un alt obiect

3)       Reclamantul, intr-o cerere de ridicare a suspendarii, trebuie sa faca dovada faptului prevazut la alin. (1) lit. A.b), ramanand debitorului/administratorului sau altei parti interesate sarcina producerii dovezii contrare si, respectiv, a celorlalte elemente.

4)       Valoarea bunului asupra caruia poarta cauza de preferinta se va stabili printr-o evaluare efectuata de catre un evaluator desemnat conform art. 61 alin(1).

Art. 79                Deschiderea procedurii suspenda orice termene de prescriptie a actiunilor prevazute la art. 75.

Art. 80

1)        Nici o dobanda, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuiala, numita generic accesorii, nu va putea fi adaugata creantelor nascute anterior datei deschiderii procedurii.

2)       In cazul in care se confirma un plan de reorganizare, dobanzile, majorarile ori penalitatile de orice fel sau cheltuielile accesorii la obligatiile nascute ulterior datei deschiderii procedurii generale se achita in conformitate cu actele din care rezulta si cu prevederile programului de plati.

3)       Nici o dobanda, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuiala, numita generic accesorii, nu va putea fi adaugata creantelor nascute ulterior datei deschiderii atat a procedurii simplificate, cat si a celei generale, in cazul in care nici un plan de reorganizare nu este confirmat.

Art. 81

1)        Ca urmare a deschiderii procedurii si pana la data confirmarii planului de reorganizare, actiunile societatilor emitente, in sensul Legii privind piata de capital, se suspenda de la tranzactionare cu incepere de la data primirii comunicarii de catre Autoritatea de Supraveghere Financiara.

2)       La data primirii de catre Autoritatea de Supraveghere Financiara a comunicarii privind intrarea in procedura falimentului intervine retragerea valorilor mobiliare de pe piata reglementata pe care acestea se tranzactioneaza.

Art. 82                 Debitorul are obligatia de a pune la dispozitia administratorului judiciar sau, dupa caz, lichidatorului toate informatiile si documentele cerute de acesta, precum si toate informatiile si documentele apreciate ca necesare cu privire la activitatea si averea sa, precum si lista cuprinzand platile efectuate in ultimele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii si transferurile patrimoniale facute de el in cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii, sub sanctiunea  ridicarii dreptului de administrare si a amenzilor prevazute la art. 187 alin. (1) pct. 2 lit. e) si f) din codul de procedura civila.

Art. 83

1)        Dupa ramanerea definitiva a hotararii de deschidere a procedurii, toate actele si corespondenta emise de debitor, administratorul judiciar sau lichidator vor cuprinde, in mod obligatoriu si cu caractere vizibile, in limbile romana, engleza si franceza, mentiunea in insolventa, in insolvency, en procedure collective.

2)       Dupa intrarea in reorganizare judiciara sau faliment, actele si corespondenta vor purta, in conditiile prevazute la alin. (1), mentiunea in reorganizare judiciara, in judicial reorganisation, en redressement sau, dupa caz, in faliment, in bankruptcy, en faillite. Dupa intrarea in procedura simplificata se va face, de asemenea, mentiunea in faliment, in bankruptcy, en faillite.

3)       Daca debitorul detine sau administreaza una sau mai multe pagini de internet, organele de conducere ale acestuia sunt obligate sa publice pe paginile de internet proprii, in termen de 24 de ore de la data comunicarii hotararii de deschidere a procedurii, informatiile referitoare la starea societatii, precum si numarul, data si instanta care a pronuntat hotararea.

4)       Prejudiciile suferite de tertii de buna-credinta, ca urmare a nerespectarii obligatiilor debitorului prevazute la alin. (1) – (3), vor fi reparate in mod exclusiv de persoanele care au incheiat actele ca reprezentanti legali ai debitorului, fara a fi atinsa averea debitorului.

Art. 84

1)        In afara de cazurile prevazute la art. 87, de cele autorizate de judecatorul sindic sau avizate de catre administratorul judiciar, toate actele, operatiunile si platile efectuate de debitor ulterior deschiderii procedurii sunt nule de drept.

2)       Debitorul si/sau, dupa caz, administratorul judiciar sunt obligati sa intocmeasca si sa pastreze o lista cuprinzand toate incasarile, platile si compensarile efectuate dupa deschiderea procedurii, cu precizarea naturii si valorii acestora si a datelor de identificare a cocontractantilor.

Art. 85

1)        Deschiderea procedurii ridica debitorului dreptul de administrare – constand in dreptul de a-si conduce activitatea, de a-si administra bunurile din avere si de a dispune de acestea daca acesta nu si-a declarat, in conditiile art. 67 alin. (1) lit. g) sau, dupa caz, art. 72 alin. (8), intentia de reorganizare.

2)       Cu exceptia cazurilor prevazute expres de lege, prevederile alin. (1) sunt aplicabile si bunurilor pe care debitorul le-ar dobandi ulterior deschiderii procedurii.

3)       Judecatorul-sindic va putea ordona ridicarea, in tot sau in parte, a dreptului de administrare al debitorului odata cu desemnarea unui administrator judiciar, indicand totodata si conditia de exercitare a conducerii debitorului de catre acesta.

4)       Dreptul de administrare al debitorului inceteaza de drept la data la care se dispune inceperea falimentului.

5)       Creditorii, comitetul creditorilor ori administratorul judiciar pot oricand adresa judecatorului-sindic o cerere de a se ridica debitorului dreptul de administrare, avand ca justificare pierderile continue din averea debitorului sau lipsa probabilitatii de realizare a unui plan rational de activitate.

6)       Judecatorul-sindic va examina, in termen de 15 zile, cererea prevazuta la alin. (5), intr-o sedinta la care vor fi citati administratorul judiciar, comitetul creditorilor si administratorul special.

7)       De la data intrarii in faliment, debitorul va putea desfasura doar activitatile ce sunt necesare derularii operatiunilor lichidarii

Art. 86

1)        Prin sentinta sau, dupa caz, incheierea avand drept efect ridicarea dreptului de administrare, judecatorul-sindic va da dispozitii tuturor bancilor la care debitorul are disponibil in conturi sa nu dispuna de acestea fara un ordin al administratorului judiciar/lichidatorului. Administratorul judiciar va comunica de urgenta bancilor instituirea acestei interdictii.

2)       Incalcarea dispozitiilor judecatorului-sindic, mentionate la alin. (1), atrage raspunderea bancilor pentru prejudiciul creat, precum si o amenda judiciara de la 4.000 lei (RON) la 10.000 lei (RON).

Art. 87

1)        Pe perioada de observatie, debitorul va putea sa continue desfasurarea activitatilor curente si poate efectua plati catre creditorii cunoscuti, care se incadreaza in conditiile obisnuite de exercitare a activitatii curente, dupa cum urmeaza:

a)     sub supravegherea administratorului judiciar, daca debitorul a facut o cerere de reorganizare, in sensul art. 67 alin. (1) lit. g), si nu i-a fost ridicat dreptul de administrare;

b)     sub conducerea administratorului judiciar, daca debitorului i s-a ridicat dreptul de administrare.

2)       Actele, operatiunile si platile care depasesc conditiile mentionate la alin. (1) vor putea fi autorizate in exercitarea atributiilor de supraveghere de administratorul judiciar; acesta va convoca o sedinta a comitetului creditorilor in vederea supunerii spre aprobare a cererii administratorului special, in termen de maximum 5 zile de la data primirii acesteia. In cazul in care o anumita operatiune care excede activitatea curenta este recomandata de catre administratorul judiciar, iar propunerea este aprobata de catre comitetul creditorilor, aceasta va fi indeplinita obligatoriu de administratorul special. In cazul  in care activitatea este condusa de catre administratorul judiciar, operatiunea va fi efectuata de catre acesta cu aprobarea comitetului creditorilor, fara a fi necesara cererea administratorului special.

3)       In cazul propunerilor de instrainare a bunurilor din averea debitorului grevate de garantii, creditorul garantat are urmatoarele drepturi:

a)     dreptul de a beneficia de o protectie corespunzatoare a creantei sale, in conformitate cu prevederile art. 78;

b)     dreptul de a beneficia de distribuiri de sume in conditiile art. 159 alin. (1) pct. 2 si 161 pct.1. in conditiile in care nu poate beneficia de o protectie corespunzatoare a creantei garantate, in conditiile art. 78.

4)       Finantarile acordate debitorului in perioada de observatie in vederea desfasurarii activitatilor curente, cu acordul comitetului creditorilor, exprimat in conditiile alineatului (2), beneficiaza de prioritate la restituire in conformitate cu art. 159 alin. 1 pct. 2.

Art. 88               Daca la data deschiderii procedurii un act juridic nu devenise opozabil tertilor, inscrierile, transcrierile, intabularile si orice alte formalitati specifice necesare acestui scop, inclusiv cele dispuse in cursul unui proces penal, efectuate dupa data deschiderii procedurii, sunt fara efect fata de creditori, cu exceptia cazului in care cererea sau sesizarea, legal formulata, a fost primita de instanta, autoritatea ori institutia competenta cel mai tarziu in ziua premergatoare hotararii de deschidere a procedurii. Inscrierile efectuate cu incalcarea acestui articol se radiaza de drept.

Art. 89

1)        Orice transfer, indeplinire a unei obligatii, exercitare a unui drept, act sau fapt realizat in temeiul unor contracte financiare calificate, precum si orice acord de compensare bilaterala sunt valabile, pot fi executate si/sau opuse unui cocontractant insolvent ori unui garant insolvent al unui cocontractant, conform conditiilor rezultand din intelegerea partilor, fiind recunoscute ca baza de inscriere a creantei in procedurile prevazute de prezenta carte.

2)       Singura obligatie, daca exista in cuprinsul contractului, ca urmare a realizarii unei compensari bilaterale – netting – in conditiile prevazute de un contract financiar calificat, a unei parti la contract va fi aceea de a presta (echivalentul) obligatia (suma de plata sau obligatie de a face) neta rezultata in urma nettingului catre cocontractantul sau.

3)       Singurul drept, daca exista in cuprinsul contractului, ca urmare a realizarii unui netting in conditiile prevazute de un contract financiar calificat, a unei parti la contract va fi acela de a primi (echivalentul) dreptul (suma de plata sau obligatie de a face) net care rezulta in urma nettingului de la cocontractantul sau.

4)       Nici o atributie conferita prin prezenta lege unui organ care aplica procedura insolventei nu va impiedica incetarea contractului financiar calificat si/sau accelerarea indeplinirii obligatiilor de plata ori indeplinirii obligatiilor de a face sau a realizarii unui drept in baza unuia ori a mai multor contracte financiare calificate, avand ca temei un acord de netting, aceste puteri fiind limitate la suma neta rezultata in urma aplicarii acordului de netting.

5)       Cu exceptia dovedirii intentiei frauduloase a debitorului in sensul art. 117 alin. (2) lit. g), nici un administrator judiciar/lichidator sau, dupa caz, nici o instanta judecatoreasca nu poate impiedica, cere anularea ori decide desfacerea unor operatiuni cu instrumente financiare derivate, inclusiv ducerea la indeplinire a unui acord de netting, realizate in baza unui contract financiar calificat.

Art. 90                Deschiderea procedurii de insolventa nu afecteaza dreptul unui creditor de a invoca compensarea creantei sale cu cea a debitorului asupra sa, atunci cand conditiile prevazute de lege in materie de compensare legala sunt indeplinite la data deschiderii procedurii.

Art. 91

1)        Bunurile instrainate de administratorul judiciar sau lichidator, in exercitiul atributiilor sale prevazute de prezenta lege, sunt dobandite libere de orice sarcini, precum ipoteci, garantii reale mobiliare sau drepturi de retentie, de orice fel, ori masuri asiguratorii, inclusiv masurile asiguratorii instituite in cursul procesului penal. In aceste conditii, nu sunt aplicabile prevederile art. 885 cod civil si art. 230 b) din Legea 71/2011.

2)       De la data deschiderii procedurii, interdictiile de instrainare, dezmembrare, grevare si alte asemenea, raman fara efect.

3)       Prin exceptie de la dispozitiile art. 885 alin.(2) din codul civil, radierea drepturilor reale si a interdictiilor din cartea funciara se face in temeiul actului de instrainare semnat de administratorul judiciar sau lichidator.