Procesul penal are doua etape distincte, fiecare de o importanta deosebita: urmarirea penala si judecata.Faza de urmarire penala are drept scop strangerea tuturor probelor pentru a stabili daca s-a savarsit o infractiune, care este identitatea faptuitorului si pentru a se stabili raspunderea acestuia. Urmarirea penala se efectueaza de organele de politie (organe de urmarire penala) sub supravegherea procurorului (anumite acte se efectueaza doar personal de procuror).
Procesul penal se declanseaza din oficiu (autosesizare), ca urmare a unui denunt (formulat de oricine ia cunostinta despre savarsirea unei infractiuni) sau ca urmare a unei plangeri formulate de persoana vatamata (in cazul acelor infractiuni pentru care Codul penal prevede in mod expres aceasta modalitate de declansare a procesului penal).
Astfel, in cadrul urmaririi penala, dupa ce organul de cercetare penala stabileste identitatea faptuitorului, procedeaza la strangerea tuturor acelor probe care sa demonstreze vinovatia. Se audiaza persoanele implicate: invinuitul, eventualii martori, se efectueaza expertizele necesare (dupa caz: medico-legala, auto, etc) si se administreaza orice alta proba apreciata ca utila in aflarea adevarului. Atunci cand organul de cercetare penala considera ca exista suficiente probe, intocmeste un referat de terminare a urmaririi penale si inainteaza dosarul procurorului cu o propunere. Aceasta propunere poate fi:
1.Clasarea cand nu exista invinuit in cauza.
2. Scoaterea de sub urmarire penala atunci cand se constata ca:
a. Fapta nu exista.
b. Fapta nu este prevazuta de legea penala.
b.1. Fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni.
c. Fapta nu a fost savarsita de invinuit sau de inculpat.
d. Faptei ii lipseste unul din elementele constitutive ale infractiunii.
e. Exista vreuna din cauzele care inlatura caracterul penal al faptei (legitima aparare, starea de necesitate – cand se savarseste fapta pentru a inlatura un pericol mai mare ce s-ar fi putut produce – , constrangerea fizica si constrangerea morala, cazul fortuit – cand fapta este consecinta unor imprejurari ce nu puteau fi prevazute – , iresponsabilitatea, betia – din cauze independente de vointa faptuitorului, minoritatea faptutorului, eroarea de fapt – cand faptuitorul la momentul savarsirii faptei nu cunostea existenta unei stari, situatii sau imprejurari de care depinde caracterul penal al faptei).
3. Incetarea urmaririi penale cand:
f. lipseste plangerea prealabila a persoanei vatamate, autorizarea sau sesizarea organului competent ori alta conditie prevazuta de lege, necesara pentru punerea in miscare a actiunii penale;
g. a intervenit amnistia, prescriptia ori decesul faptuitorului sau, dupa caz, radierea persoanei juridice atunci cand are calitatea de faptuitor;
h. a fost retrasa plangerea prealabila ori partile s-au impacat ori a fost incheiat un acord de mediere in conditiile legii, in cazul infractiunilor pentru care retragerea plangerii sau impacarea partilor inlatura raspunderea penala;
i. s-a dispus inlocuirea raspunderii penale;
i1.. exista o cauza de nepedepsire prevazuta de lege;
j. exista autoritate de lucru judecat.
4. Trimiterea in judecata.
Atunci cand urmarirea penala este terminata, intreg materialul de urmarire impreuna cu propunerea organului de cercetare se inainteaza procurorului care le analizeaza si la, randul sau, dispune.
Un element important ce merita amintit este obligativitatea organului de cercetare penala de a-i prezenta inculpatului intregul material de urmarire penale la finalul cercetarilor precum si dreptul acestuia de a formula cereri noi in aceasta etapa. Dupa ascultarea inculpatului, procurorul dispune. Fie se pronunta prin ordonanta atunci cand decide clasarea, scoaterea de sub urmarire penala sau incetarea urmaririi penale, fie prin rechizitoriu atunci cand decide trimiterea in judecata.
Amintesc aici si faptul ca, atunci cand procurorul dispune scoaterea de sub urmarire penala pentru ca fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni, el va aplica una din sactiunile cu caracter administrativ prevazute la art. 91 C.pen. si anume: mustrarea, mustrarea cu avertisment sau amenda de la 10 la 1000 lei.
Rechizitoriul constituie actul de sesizare al instantei si trebuie verificat sub aspectul legalitatii de catre prim-procuror. Daca acesta nu-l infirma, va fi inaintat instantei competente impreuna cu dosarul cauzei.
Un alt element important legat de acasta faza a urmarii penale ce merita amintit aici este procedura plangerii impotriva solutiei procurorului de netrimitere in judecata. Astfel, daca solutia procurorului de netrimitere in judecata (de scoatere de sub urmarire sau de incetare a urmaririi penale) nu vi se pare cea corecta, puteti formula o plangere impotriva acestei solutii, plangere adresata prim-procurorului Parchetului. Daca si solutionarea acestei plangeri va este nefavorabila, impotriva solutiei puteti formula plangere la instanta competenta sa judece cauza in prima instanta.
Daca procurorul a dispus intocmirea rechizitoriului si trimiterea in judecata, urmeaza cea de-a doua etapa importanta a procesului penal si anume faza de judecata.
In aceasta etapa in principiu se reaudiaza partile, martorii audiati in faza de urmarire penala (urmandu-se principiul nemijlocirii in sensul ca toate probele trebuie administrate direct in fata judecatorului ce va pronunta o solutie in cauza), se administreaza eventuale alte probe propuse de parti si, la final, judecatorul se pronunta. In cursul cercetarii judecatoresti pot aparea o serie de situatii dupa cum urmeaza:
– atunci cand se constata ca cercetarea penala a fost efectuata de un organ necompetent, cauza se restituie pentru refacerea urmaririi penale;
– instanta poate dispune schimbarea incadrarii juridice data faptei prin actul de sesizare;
– instanta poate dispune extinderea actiunii penale si pentru alte acte materiale ce intra in continutul aceleiasi fapte;
– se poate de asemenea extinde procesul penal si pentru alte fapte descoperite in sarcina inculpatului;
– se poate extinde procesul penal si cu privire la alte persoane.
Solutia finala a instantei poate fi de condamnare atunci cand fapta exista, constituie infractiune si a fost savarsita de inculpat ori de achitare sau incetare a procesului penal cand exista vreuna din cauzele enumerate mai sus pentru care procurorul dispune scoaterea de sub urmarire sau incetarea urmaririi. Daca existenta vreunei din aceste cauze se constata in faza de judecata solutia instantei este de achitare sau de incetare a procesului penal.
Cam asta pe scurt despre procesul penal. Am incercat sa nu complic foarte mult acest text gandindu-ma doar sa va ofer un scurt ghid “de orientare” in procesul penal, sa stiti de unde si cum incepe, ce trebuie facut, ce se poate intampla. Va stau insa la dispozitie in comentarii pentru intrebari specifice.
Proces penal
Definitie: Are ca scop constatarea la timp si in mod complet a faptelor care constituie infractiuni, astfel ca orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale si nici o persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala.
Procesul penal trebuie sa contribuie la apararea ordinii de drept, la apararea persoanei, a drepturilor si libertatilor acesteia, la prevenirea infractiunilor, precum si la educarea cetatenilor in spiritul respectarii legilor.
Procesul penal se desfasoara atat in cursul urmaririi penale cat si in cursul judecatii, potrivit dispozitiilor prevazute de lege. Actele necesare desfasurarii procesului penal se indeplinesc din oficiu, afara de cazul cand prin lege se dispune altfel.
In desfasurarea procesului penal trebuie sa se asigure aflarea adevarului cu privire la faptele si imprejurarile cauzei, precum si cu privire la persoana faptuitorului.
Procesul penal este definit in Codul de Procedura Penala, consolidat
Domeniu: Drept Procesual Penal
Partea vatamata:
1. Atunci cand ati suferit ca urmare a savarsirii vreunei fapte penale, o vatamare fizica, morala sau materiala si daca participati la procesul penal aveti calitatea de parte vatamata.
Pentru a dobandi calitatea de parte vatamata intr-un proces, trebuie sa va exprimati vointa in acest sens care sa sustina latura penala a procesului.
Astfel, in aceasta calitate organul de urmarire penala sau instanta de judecata au obligatia sa va citeze pentru a fi ascultat si a face declaratii in legatura cu faptele si imprejurarile cauzei.
2. Declaratiile dumneavoastra pot servi la aflarea adevarului intr-o cauza, in masura in care sunt coroborate si cu alte fapte sau imprejurari ce rezulta din ansamblul probelor administrate.
DREPTURILE SI OBLIGATIILE PARTII VATAMATE:
1. Daca v-ati constituit parte vatamata in procesul penal, in aceasta calitate urmeaza sa fiti audiat atat de organul de urmarire penala cat si de instanta de judecata. Daca procesul penal a ajuns in faza de judecata, aveti cuvantul in cadrul dezbaterii in sedinta de judecata, iar dupa solutionarea cauzei puteti declara calea de atac a apelului, dar numai in cauzele in care actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila si numai cu privire la latura penala. In situatiile in care actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a partii vatamate (de exemplu: in cazul infractiunii de lovire sau alte violente, vatamare corporala din culpa, abuz in serviciu, etc.) in calitate de parte vatamata aveti drepturi largi in promovarea, exercitarea si stingerea actiunii penale.
In aceste situatii puteti sustine singuri invinuirea si puteti sa puneti capat procesului penal prin retragerea plangerii prealabile sau prin impacarea cu inculpatul.
2. Daca in cursul procesului a intervenit decesul persoanei care s-a constituit parte vatamata, actiunea penala este exercitata de organul judiciar care a fost sesizat cu rezolvarea cauzei penale.
3. Atunci cand organul de urmarire penala sau instanta de judecata apreciaza ca ar fi necesara audierea dumneavoastra in calitate de parte vatamata, v-a dispune citarea dumneavoastra.
In acest sens, organul judiciar v-a emite o citatie care trebuie sa cuprinda toate elementele unui act de citare oficiala asa cum a fost prezentat in sectiunea „Citare” din capitolul „Martorul in procesul penal”. Atunci cand va prezentati la organul judiciar care a emis citatia, trebuie sa aveti la dumneavoastra un act de identitate pentru identificare si sa respectati ora stabilita pentru audiere.
4. Pe parcursul procesului penal, aveti posibilitatea sa fiti reprezentat de un aparator.
II. Partea civila
Savarsirea unei fapte penale, poate avea, printre consecinte, si producerea unui prejudiciu material, fizic sau o dauna morala unei persoane sau institutii.
Pentru a obtine o reparare a prejudiciului cauzat, in calitate de parte vatamata aveti posibilitatea sa exercitati o actiune civila in procesul penal, dobandind astfel, calitatea de parte civila in procesul penal sau sa exercitati aceasta actiune in afara procesului penal.
1. Pentru a va putea constitui parte civila in procesul penal trebuie sa indepliniti doua conditii:
– sa manifestati dorinta de a fi despagubiti in procesul penal;
– sa existe un prejudiciu moral sau o dauna morala cauzate prin infractiuni.
2. Pe tot parcursul urmaririi penale aveti dreptul sa va constituiti parte vatamata sau parte civila in cauza, iar in fata primei instante de judecata, pana la citirea actului de sesizare.
3. Promovarea actiunii civile in cadrul procesului penal va ofera unele avantaje, cum ar fi: rapiditatea obtinerii despagubirilor, administrarea probelor cu usurinta, in procesul penal pot fi folosite mijloace energice de administrare a probelor (perchezitii, cercetari la fata locului etc.), scutirea de la plata taxei de timbru.
Atunci cand sunteti chemat in fata organului de urmarire penala sau a instantei de judecata pentru a fi audiat in calitate de parte vatamata in proces, vi se aduce la cunostinta ca va puteti constitui parte civila in cauza daca ati suferit o paguba sau o dauna morala ca urmare a savarsirii infractiunii, aspect ce se va consemna in declaratia data.
DREPTURILE SI OBLIGATIILE PARTII CIVILE:
1. In aceasta calitate puteti solicita acordarea despagubirilor, in fata instantei de judecata puteti formula cereri, ridica exceptii si pune concluzii, iar pe tot parcursul procesului penal veti fi audiat in aceasta calitate.
2. Atunci cand solutia adoptata de instanta va nemultumeste, in calitate de parte civila puteti exercita calea de atac a apelului in ceea ce priveste latura civila.
3. Intrucat actiunea civila este o actiune disponibila, in calitate de parte civila puteti renunta la despagubiri printr-o declaratie scrisa si neechivoca, facuta personal sau prin reprezentant, in fata organului investit cu solutionarea cauzei.
III. Partea responsabil civilmente
Pentru a proteja o persoana care a suferit un prejudiciu material impotriva insolvabilitatii autorului prejudiciului a fost instituita raspunderea civila a altei persoane decat autorul infractiunii, in urma caruia s-a produs prejudiciu material sau moral.
Conform prevederilor art. 1000 din Codul civil, sunt persoane responsabile civilmente: parintii pentru copiii lor minori, comitentii pentru faptele prepusilor, profesorii pentru elevi si mestesugarii pentru ucenici.
Astfel, orice parinte raspunde pentru pagubele create de copilul lui minor daca acesta locuieste impreuna cu parintii.
Daca copiii minori sunt internati intr-o scoala sau intr-un centru de reeducare, parintii numai raspund pentru pagubele create de acestia intrucat obligatia de supraveghere revine, in acest caz, institutorilor (profesorilor), ca persoana fizica.
In Legea nr. 22/1969, privind raspunderea gestionarilor, asa cum a fost modificata prin Legea nr. 54/2004, se prevede ca angajatul cu functie de conducere sau orice alt angajat care este raspunzator de angajarea, trecerea sau mentinerea unei persoane in functie de gestionar fara ca acesta sa indeplineasca conditiile legale de varsta, studii, stadiu, antecedente penale si cele privitoare la constituirea garantiilor, raspunde impreuna cu gestionarul respectiv pentru pagubele cauzate de acesta.����
Persoana responsabila civilmente poate fi introdusa in procesul penal fie de organul judiciar, din oficiu, sau la cererea acesteia, in tot cursul urmaririi penale iar in fata instantei de judecata pana la citirea actului de sesizare.
Persoana responsabila civilmente poate interveni in procesul penal pana la cercetarea terminarii judecatii la prima instanta si v-a prelua stadiul procedurii la momentul interventiei sale.
Persoana care detine aceasta calitate in cadrul procesului penal, v-a raspunde pentru sau alaturi de invinuit/inculpat la repararea prejudiciului cauzat prin savarsirea infractiunii.
Persoana responsabila civilmente poate administra in cursul procesului penal probe pe care le considera utile, poate folosi ansamblul probelor administrate, pentru a dovedi ca invinuitul sau inculpatul a savarsit fapta in imprejurari care exclud raspunderea civila.
Daca aveti calitatea de parte responsabila civilmente, puteti participa la procesul penal personal sau prin reprezentant.
Audierea dumneavoastra propriu – zisa se face dupa aceleasi reguli de la procedura prezentata in cazul audierii martorului din capitolul „Martorul in procesul penal”.
IV. Inculpatul
Persoana impotriva careia s-a pus in miscare actiunea penala este parte in procesul penal si se numeste inculpat.
Drepturile si indatoririle, precum si prevederile legale referitoare la masurile procesuale care se adreseaza inculpatului, sunt prezentate in capitolele afectate acestor institutii.
Pentru alte detalii va rugam sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro