Procedura speciala a partajului, conform noului Cod de procedura civila
In Titlul V, la art. 979-995 din noul Cod de procedura civila este prezentata procedura partajului judiciar.
In cazul in care partajul nu se poate realiza prin buna invoiala, oricare dintre coproprietari se poate adresa instantei de judcata cu o cerere de partaj.
Cuprinsul cererii de chemare in judecata:
* Numele si prenumele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoane juridice, denumirea si sediul lor.
* Codul numeric personal sau, dupa caz, codul unic de inregistrare ori codul de identificare fiscala, numarul de inmatriculare in registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice si contul bancar ale reclamantului, precum si ale paratului, daca partile poseda ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, in masura in care acestea sunt cunoscute de reclamant.
Dispozitiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile.
* Daca reclamantul locuieste in strainatate, va arata si domiciliul ales in Romania unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind procesul.
* Numele, prenumele si calitatea celui care reprezinta partea in proces, iar in cazul reprezentarii prin avocat, numele, prenumele acestuia si sediul profesional. Dispozitiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile in mod corespunzator.
* Persoanele intre care urmeaza a avea loc partajul.
* Obiectul cererii (partajul) si toate bunu rile supuse partajului, realizan – du-se o evaluare a acestora, dupa pre – tui rea reclamantului. Pentru identificarea imobilelor se vor arata localitatea si judetul, strada si numarul, iar in lipsa, vecinatatile, etajul si apartamentul, precum si, cand imobilul este inscris in cartea funciara, numarul de carte funciara si numarul cadastral sau topografic, dupa caz;
* Locul unde se afla bunurile supuse partajului, precum si persoana care le detine sau le administreaza
Titlul pe baza caruia acesta este cerut partajul
* Aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea
* Aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere
* Semnatura.
La primul termen de judecata, daca partile sunt prezente, instanta le va lua declaratie cu privire la fiecare dintre bunurile supuse partajului si va lua act, cand este cazul, de recunoasterile si acordul lor cu privire la existenta bunurilor, locul unde se afla si valoarea acestora.
In tot cursul procesului, instanta va starui ca partile sa imparta bunurile prin buna invoiala. Daca partile ajung la o intelegere cu privire la impartirea bunurilor, conform art. 982 alin. (2) Cod de procedura civila, instanta va hotari potrivit intelegerii lor, partile avand posibilitatea incheierii unei tranzactii.
Daca printre cei interesati se afla minori, persoane puse sub interdictie judecatoreasca ori disparuti, se va putea incheia o tranzactie, insa numai cu incuviintarea prealabila a instantei de tutela, precum si, daca este cazul, a reprezentantului sau a ocrotitorului legal.
Atunci cand intelegerea priveste numai partajul anumitor bunuri, instanta va lua act de aceasta invoiala si va pronunta o hotarare partiala, continuand procesul pentru celelalte bunuri.
Intelegerea partilor poate interveni oricand in cursul procesului, partile putand solicita, potrivit art. 438 Cod de proc. civ., ca instanta sa ia act de tranzactie si sa o consfiinteasca.
Daca partile nu ajung la o intelegere, procesul va continua, urmand ca instanta sa hotarasca potrivit dispozitiilor legale si tinand cont de probele administrate in cauza.
Prin urmare, instanta va stabili:
* bunurile supuse impartirii;
* calitatea de coproprietar;
* cota-parte ce se cuvine fiecaruia;
* creantele nascute din starea de proprietate comuna pe care coproprietariile au unii fata de altii;
* daca se imparte o mostenire, instanta va mai stabili datoriile transmise prin mostenire, datoriile si creantele comostenitorilor fata de defunct, precum si sarcinile mostenirii.
Pentru alte detalii va rugam sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro
Vizitati si https://www.coltuc.ro
Puneti intrebari GRATUIT pe https://www.coltuc.ro/intrebari
Revin cu o completare şi anume în prezent atât eu cât şi sora mea suntem fiecare în posesia unui imobil, aşa după cum ne fuseseră ele împărţite convenţional de părinţii noştri, înaine de încheierea celor două contracte amintite puţin mai sus.
Bună ziua,
După decesul ambilor părinţi am promovat o acţiune în ,,reducţiunea liberalităţilor excesive”, iar soluţia instanţei a fost ,, Admis acţiunea. Reduce, în limitele cotităţii disponibile de 1/2 liberalităţile excesive (donaţii deghizate) făcute în favoarea pârâţilor prin următoarele acte juridice: contractul de vânzare cumpărare cu clauză de întreţinere autentificat cu nr…; contractul de întreţinere autentificat cu nr….. Anulează contractul de vânzare cumpărare (teren extravilan) autentificat cu nr… . Obligă pârâţii în solidar să plătească reclamantei cheltuieli de judecată în cuantum de 3345 lei.
Vă rog foarte mult să mă îndrumaţi ce trebuie să fac mai departe, având în vedere că sora mea deţine ¾ din cele două imobile. Menţionez că am făcut diferite investiţii în imobilele şi terenul aferent la îndemnul părinţilor.
Întrebarea mea este următoarea: În condiţiile în care eu deţin câte ¼ din cele două imobile în care am investit de-a lungul timpului, ce acţiune ar trebui să introduc pentru a putea deveni proprietară pe unul din imobile, chiar dacă ar trebui să-i dau surorii mele o anumită sumă de bani. M-ar putea ajuta într-o anumită măsură şi investiţiile făcute de mine?
Precizez că partajarea masei succesorale se va face pe calea instanţei, deoarece sora mea refuză să discutăm.
Cu deosebită stimă şi respect
in cazul dezbaterii unei mostenirii solicitate de un reclamant -creditor care nu poate efectua o executie si mostenitorii de drept nu se prezinta in instanta
primaria refuzand emiterea de documente stare civila ,deces etc
cum se procedeaza in aceasta situatie