„Nu doar că o considerăm posibilă, o considerăm și dezirabilă, pentru că ea salvează timp și salvează bani pentru toată lumea. Am încurajat băncile să creeze mecanisme de consultare, mediere, conciliere cu clienții”, a spus Olteanu, întrebat dacă BNR consideră posibilă soluția unei înțelegeri între bănci și clienți pe clauze abuzive.
Cu toate că a început precizând că nicio clauza abuzivă nu are ce căuta în contractele de creditare, Olteanu a avut un discurs construit în sensul protejării băncilor comerciale.
Dacă în precedentele luări de poziție, BNR a adus ca argumente pentru o abordare precaută a proceselor colective stabilitatea financiară și protecția deponenților băncilor, de această dată viceguvernatorul Olteanu a invocat interesul public al relansării creditării.
Potrivit Protecţiei Consumatorilor, românii au trimis în acest an 6.084 de reclamaţii despre bănci şi IFN-uri. Cele mai frecvente aspecte reclamate au fost:
– nerespectarea clauzelor contractuale;
– neînscrierea în contractul de credit a tuturor comisioanelor;
– redactarea contractelor într-o formă necorespunzătoare;
– existenţa clauzelor abuzive;
– perceperea de comision de risc;
– neînchiderea conturilor solicitate;
– informare incompletă şi/sau incorectă;
– eliberare de card cu întârziere;
– blocare cont;
– modificare dată de plată scadentă;
– neeliberare document de stingere a obligaţiilor de plată;
– neeliberare grafic de rambursare;
– lipsa unei copii a contractului;
– refuz reeşalonare;
– mărire rată lunară de credit;
– popriri abuzive pe salariu/pensie;
– funcţionare defectuoasa ATM-uri;
– neacceptare monede la plata facturi la ghişeu;
– tratament preferenţial la ghiseu pentru clienţii băncii faţă de nonclienţi.
Din totalul reclamaţiilor ce vizau băncile şi instituţiile financiare nebancare înregistrate în perioada 2012-31 august 2013, aproximativ 40% dintre acestea s-au dovedit întemeiate în urma cercetării documentelor şi la operatorul economic controlat, precizează ANPC.