MODEL DE CERERE DE ARĂTARE A TITULARULUI DREPTULUI

CERERE DE ARĂTARE A TITULARULUI DREPTULUI

Instanţa_

Secţia_

Dosar nr. /

Termen la data de_

Domnule Preşedinte, [1]

Subsemnatul [2]_, domiciliat în_, în calitate de

pârât în acţiunea formulată de reclamantul_, având ca obiect_, formulez prezenta

Cerere de arătare a titularului dreptului

prin care solicit introducerea în cauză a numitului [3]_, domiciliat în_, în calitate de titular al dreptului real de_(proprietate/servitute/uzufruct), pentru ca hotărârea să-i fie opozabilă acestuia.

Motivele cererii sunt următoarele:

Motivele de fapt [4]: învederez instanţei că_

Temeiul de drept [5]: Invoc dispoziţiile art. 64 C. proc. civ.

Probe [6]: Solicit încuviinţarea următoarelor probe_

Anexez: chitanţa de plată a taxei judiciare de timbru în cuantum de _lei şi timbrul judiciar în valoare de_lei. [7]

Semnătura,

Domnului Preşedinte al Judecătoriei/Tribunalului [8]

Explicaţii

[1] Natura juridică. Cererea de arătarea titularului dreptului este o cerere incidentală, reglementată de art. 64-66 C. proc. civ., prin care se urmăreşte introducerea în cauză a persoanei care are calitatea de parte în raportul juridic de drept substanţial, fiind titularul unui drept ce face obiectul litigiului, litigiu în care reclamantul pretinde un drept real asupra lucrului.
Cel introdus în cauză urmează să ia locul pârâtului, procesul desfăşurându-se în contradictoriu cu acesta, dacă reclamantul consimte. Articolul 64 C. proc. civ. se referă la pârâtul care deţine un lucru pentru altul sau exercită în numele altuia un drept asupra unui lucru; numai acesta poate arăta pe titularul dreptului când este chemat în judecată de un reclamant care pretinde un drept real. De pildă, un detentor precar chemat în judecată într-o acţiune în revendicare va putea indica pe proprietarul care i-a închiriat bunul în litigiu.

în doctrină s-a apreciat că cererea nu are caracterul unei cereri de chemare în judecată, ci constituie o apărare a pârâtului.

[2] Calitate procesuală activă. Persoana care poate formula cererea este pârâtul, acesta fiind interesat ca procesul să se poarte în contradictoriu cu titularul dreptului, urmând ca hotărârea să-i fie opozabilă acestuia din urmă.

Dacă cel arătat în cerere recunoaşte susţinerile pârâtului şi reclamantul consimte, pârâtul va fi scos din cauză, procesul purtându-se numai faţă de titularul dreptului [ art. 66 alin. (1) C. proc. civ. j. Dacă cel arătat în cerere tăgăduieşte susţinerile pârâtului sau reclamantul se opune, alături de cel introdus în cauză va figura şi pârâtul iniţial. Potrivit art. 66 alin. (2) C. proc. civ., dacă cel arătat ca titular tăgăduieşte susţinerile pârâtului sau nu se înfăţişează, acesta va căpăta calitatea de intervenient principal, hotărârea pronunţată în cauză fiindu-i opozabilă.

[3] Calitate procesuală pasivă. Titularul dreptului este persoana care are calitatea de parte în raportul de drept substanţial dedus judecăţii. Acesta ar putea fi, de pildă, titularul unui drept de proprietate, de uzufruct, de servitute etc., care poate să-şi formuleze apărările în raport de pretenţiile reclamantului care a formulat o acţiune reală.

[4] Motivele de fapt Pârâtul va trebui sa învedereze instanţei că deţine un lucru pentru altul, fiind un detentor precar (locatar, depozitar, comodatar etc.) sau că deţine lucrul în numele altuia, de exemplu ca mandatar.

De asemenea, va fi ţinut să arate că cel introdus în cauză are calitatea de titular al unui drept real (proprietar, uzufructuar, titular al dreptului de servitute etc.) de vreme ce litigiul se poartă cu privire la un asemenea drept.

[5] Temeiul de drept este dat de dispoziţiile art. 64 C. proc. civ.

[6] Probe. Pârâtul va putea folosi acele mijloace probatorii necesare pentru a dovedi raportul juridic în care se află cu titularul dreptului. Pârâtul va depune, de pildă, un contract de închiriere pentru a-şi dovedi calitatea de locatar sau un contract de comodat, tinzând să probeze calitatea sa de detentor precar. Se vor putea folosi şi alte înscrisuri care pot proba existenţa dreptului real asupra lucrului al celui ce trebuie introdus în cauză.

[7] Timbrajul. Taxa judiciară de timbru nu se datorează dacă cererea are caracterul unei apărări şi nu se formulează pretenţii proprii.

[8] Instanţa competentă. Cererea se depune la instanţa la care cauza este pendinte.