MODEL DE CERERE DE ADERARE LA APEL SUB FORMA APELULUI INCIDENT

CERERE DE ADERARE LA APEL SUB FORMA APELULUI INCIDENT

Domnule Preşedinte,

Subsemnatul [1]_, domiciliat în _, intimat în dosarul nr. ___/_al acestei instanţe, cu termen de judecată la data de_, în termen legal [2], formulez prezenta

Cerere de aderare la apelul părţii potrivnice

declarat împotriva sentinţei civile nr._prin care vă solicit să schimbaţi această hotărâre, în sensul _[3]

Motivele cererii sunt următoarele:

Motivele de fapt [4]:_

Temeiul de drept [5]: îmi întemeiez cererea pe dispoziţiile art. 293 C. proc. civ.

în dovedirea apelului, solicit [6]_(refacerea probelor administrate la fond sau, după caz, completarea acestora ori administrarea de probe noi).

Anexez alăturat, în copii certificate, înscrisuri probatorii, respectiv:

[7]_, precum şi chitanţa de plată a taxei judiciare de timbru de_lei şi timbrul judiciar de_lei. [8]

Semnătura,

Domnului Preşedinte al Tribunalului/Curţii de Apel [9]

Explicaţii

[1] Titularul cererii. Apelul incident poate fi formulat de partea care are poziţia procesuală de intimat în apelul principal, deci partea împotriva căreia s-a exercitat apelul principal şi care urmăreşte schimbarea hotărârii primei instanţe.

[2] Termen de introducere. Cererea de aderare la apel se poate face până la prima zi de înfăţişare, iar judecarea ei depinde de poziţia procesuală a apelantului principal în contra căruia este îndreptată, în sensul că dacă acesta îşi retrage apelul sau apelul său este respins ca tardiv, aderarea la apel rămâne fără efecte, afară de cazul în care ea s-a făcut înăuntrul termenului de apel, caz în care se consideră apel principal.

[3] Obiectul cererii. Prin definiţie, cererea intimatului de aderare la apelul părţii potrivnice trebuie să tindă la schimbarea hotărârii primei instanţe, conform art. 293 alin. (1) C. proc. civ.; de aceea, titularul unei asemenea cereri va indica în conţinutul ei pe ce aspecte urmăreşte schimbarea hotărârii atacate.

[4] Motivele de fapt. Se vor indica pretinsele greşeli săvârşite de instanţa de fond, de exemplu aprecierea eronată a probelor, arătându-se care sunt probele interpretate greşit şi care ar fi interpretarea corectă a acestora, aplicarea greşită a legii consecutivă stabilirii greşite a situaţiei de fapt, arătându-se care sunt dispoziţiile legale incidente situaţiei corecte de fapt etc.
Expunerea fiecărui motiv de nemulţumire de către apelant în această manieră este necesară întrucât, deşi apelul este devolutiv, adică presupune o rejudecare în fond, devoluţiunea operează „în limitele cererii de apel” – art. 295 alin. (1) C. proc. civ.

[5] Temeiul de drept. Aderarea la apel este reglementată de art. 293 C. proc. civ. ca o posibilitate pentru intimatul care nu a declarat apel în termenul legal de a obţine totuşi schimbarea hotărârii primei instanţe.

[6] Probe. Probe. în apel este posibilă refacerea sau completarea probelor administrate la prima instanţă şi administrarea de probe noi – art. 295 alin. (2) C. proc. civ. De aceea, în funcţie de împrejurările concrete ale speţei, apelantul poate cere prin motivele de apel:
a) fie refacerea ori completarea probelor de la fond, caz în care va justifica de ce este necesară refacerea probelor (de exemplu, se va cere reaudierea martorilor, atunci când aceştia nu au fost audiaţi sub toate aspectele în dovedirea cărora au fost încuviinţaţi) ori completarea lor (de exemplu, se va cere completarea probei cu înscrisuri atunci când actele depuse la fond au lăsat nedovedite o serie de aspecte ale cauzei, fiind necesară indicarea concretă a acestora);
b) fie administrarea de probe noi, atunci când, din neştiinţă sau din orice alt motiv (de exemplu, când se pretinde că în mod greşit instanţa de fond a dispus decăderea din probele încuviinţate), partea nu a administrat în primă instanţă aceste probe. în toate aceste cazuri este obligatorie arătarea faptelor ce se tind a fi dovedite cu probele solicitate.

[7] înscrisuri probatorii noi. Se vor indica înscrisurile depuse, precum şi numărul de exemplare al acestora, care trebuie să fie corespunzător numărului intimaţilor din proces, cărora le vor fi comunicate, conform art. 289 alin. (2) C. proc. civ., plus un exemplar pentru instanţă.

[8] Timbrajul. 8.1. Taxa judiciară de timbru este de 50% din taxa datorată pentru cererea sau acţiunea neevaluabilă în bani, soluţionată de prima instanţă, iar în cazul cererilor şi acţiunilor evaluabile în bani, taxa este de 50% din cea datorată la suma contestată prin motivele de apel – art. 11 alin. (1) din Legea nr. 146/1997, cu modificările şi completările ulterioare.
Prin excepţie, art. 11 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 prevede că se timbrează cu o sumă fixă – 37.000 lei (Ia nivelul anului 2005) – cererea de exercitare a apelului împotriva următoarelor hotărâri: încheierea de scoatere în vânzare a bunurilor în acţiunea de partaj; încheierea de suspendare a judecării cauzei; hotărârea de dezînvestire; hotărârea de anulare a cererii ca netimbrată sau nesemnată; hotărârea prin care s-a respins cererea ca prematură, inadmisibilă, prescrisă sau pentru autoritate de lucru judecat.
8.2. Timbrul judiciar este de 1.500 lei în cazul cererilor neevaluabile în bani [art. 3 alin. (1) din O.G. nr.32/1995, cu modificările şi completările ulterioare], iar în cazul celor evaluabile în bani timbrul judiciar diferă în funcţie de valoarea acestora, după distincţiile făcute de art. 3 alin. (2) din aceeaşi ordonanţă: 15.000 lei pentru o valoare cuprinsă între 1.000.000 şi 10.000.000 lei, 30.000 lei pentru o valoare cuprinsă între 10.000.000 lei şi 100.000.000 lei şi 50.000 lei pentru o valoare de peste 100.000.000 lei.

[9] Cererea de aderare la apel se depune fie la instanţa care a dat hotărârea apelată, dacă aderarea are loc în cadrul termenului de apel, fie direct la instanţa de apel, dacă aderarea are loc după expirarea termenului de apel, însă se adresează întotdeauna preşedintelui instanţei de apel.