MODEL DE CERERE DE ADERARE LA APEL SUB FORMA APELULUI PROVOCAT

CERERE DE ADERARE LA APEL SUB FORMA APELULUI PROVOCAT

Domnule Preşedinte,

Subsemnatul [1 ]_, domiciliat în_intimat în dosarul nr. / al acestei instanţe, cu termen de judecată la data de _, în care s-a atacat sentinţa civilă nr._, formulez

Apel în contra intimatului

_[2], domiciliat în_ solicitându-vă ca, în cazul admiterii apelului principal, să schimbaţi hotărârea atacată faţă de acest intimat, în sensul _[3]

Motivele apelului sunt următoarele:

Motivele de fapt [4]:_

Temeiul de drept: îmi întemeiez cererea pe dispoziţiile art. 2931 C. proc. civ.

În dovedirea apelului, solicit [5]_(refacerea probelor administrate la fond sau, după caz, completarea acestora ori administrarea de probe noi).

Anexez alăturat copii certificate de pe înscrisurile probatorii noi, respectiv [6]_, precum şi chitanţa de plată a taxei judiciare de timbru de_lei şi timbrul judiciar de _lei. [7]

Semnătura,

Domnului Preşedinte al Tribunalului/Curţii de Apel [8]

Explicaţii

[1] Titularul cererii. Apelul provocat poate fi formulat de intimatul din apelul principal, cu următoarele circumstanţieri: este una din părţile procesului, atunci când la judecata în primă instanţă au participat mai mult de două persoane, fiind un caz de coparticipare procesuală, de exemplu intimatul-reclamant care a obţinut la fond condamnarea numai unuia dintre pârâţii chemaţi în judecată, în cazul în care acesta a declarat apel principal invocând vinovăţia şi a celorlalţi pârâţi chemaţi în judecată; este partea care are interes să declare apel împotriva unei persoane care a figurat în primă instanţă, în temeiul unei cereri de intervenţie, dar care nu este parte în apelul principal, de exemplu intimatul-reclamant poate cere să se reanalizeze cererea de chemare în garanţie dacă se va admite apelul principal al pârâtului, prin care acesta a atacat şi soluţia de respingere a cererii sale de chemare în garanţie.

[2J Persoana împotriva căreia se îndreaptă cererea. Apelul provocat este îndreptat nu în contra apelantului principal, ci a altui intimat sau a altei părţi care a figurat în primă instanţă, dar care nu este parte în apelul principal.

[3] Obiectul cererii. Apelul provocat este folosit de intimat în cazul în care admiterea apelului principal ar fi de natură să producă consecinţe asupra situaţiei sale juridice în proces; de aceea, pe calea acestui apel, intimatul cere schimbarea soluţiei fondului numai dacă s-a admis apelul principal şi numai faţă de intimatul sau partea împotriva cărora şi-a îndreptat cererea de apel.

[4] Motivele de fapt. Se va arăta în ce mod ar fi influenţată situaţia sa juridică în proces prin admiterea apelului principal şi de ce în această situaţie se impune schimbarea soluţiei primei instanţe faţă de intimatul/partea care a participat la judecata în fond în contra cărora s-a îndreptat apelul provocat. De exemplu, dacă apelul principal este formulat de reclamantul dintr-o acţiune în revendicare ce a fost respinsă, intimatul-pârât din apelul principal poate solicita pe calea apelului provocat ca, în cazul admiterii apelului principal – cu consecinţa schimbării hotărârii de fond în sensul admiterii acţiunii în revendicare -, hotărârea de fond să fie schimbată şi faţă de chematul în garanţie, prin admiterea cererii formulate de el împotriva acestuia în faţa primei instanţe şi care i-a fost respinsă ca o consecinţă a respingerii cererii principale.

[5] Probe. în apel este posibilă refacerea sau completarea probelor administrate la prima instanţă şi administrarea de probe noi – art. 295 alin. (2) C. proc. civ. De aceea, în funcţie de împrejurările concrete ale speţei, apelantul poate cere prin motivele de apel:
a) fie refacerea ori completarea probelor de la fond, caz în care va justifica de ce este necesară refacerea probelor (de exemplu, se va cere reaudierea martorilor, atunci când aceştia nu au fost audiaţi sub toate aspectele în dovedirea cărora au fost încuviinţaţi) ori completarea lor (de exemplu, se va cere completarea probei cu înscrisuri atunci când actele depuse la fond au lăsat nedovedite o serie de aspecte ale cauzei, fiind necesară indicarea concretă a acestora);
b) fie administrarea de probe noi, atunci când, din neştiinţă sau din orice alt motiv (de exemplu, când se pretinde că în mod greşit instanţa de fond a dispus decăderea din probele încuviinţate), partea nu a administrat în primă instanţă aceste probe. în toate aceste cazuri este obligatorie arătarea faptelor ce se tind a fi dovedite cu probele solicitate.

[6] înscrisurile probatorii noi. Se vor indica înscrisurile depuse, precum şi numărul de exemplare al acestora, care trebuie să fie corespunzător numărului intimaţilor din proces, cărora le vor fi comunicate, conform art. 289 alin. (2) C. proc. civ., plus un exemplar pentru instanţă.

[7] Timbraj. în funcţie de motivele de apel, care pot releva contestări ale valorii obligaţiei stabilite în sarcina apelantului prin hotărârea de fond, poate apărea necesitatea completării timbrajului, conform art. 11 alin. (1) teza a Il-a din Legea nr. 146/1997, cu modificările şi completările ulterioare, obligaţie ce trebuie îndeplinită o dată cu depunerea cererii de motivare a apelului, întrucât taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, conform art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997.

[8] Cererea de aderare la apel se depune fie la instanţa care a dat hotărârea apelată, dacă aderarea are loc în cadrul termenului de apel, fie direct la instanţa de apel, dacă aderarea are loc după expirarea termenului de apel, însă se adresează întotdeauna preşedintelui instanţei de apel.