MODEL DE CERERE DE EXECUTARE SILITĂ
Domnule executor Judecătoresc, [1]
Subsemnatul ____, domiciliat în_, în calitate de creditor, vă solicit
Punerea în executare silită_[2]
a titlului executoriu reprezentat de_[3], împotriva debitorului
_, domiciliat în_
Motivele cererii sunt următoarele:
Motivele de fapt [4]:_
Temeiul de drept [5]: îmi întemeiez cererea pe dispoziţiile art. 372-373^2 C. proc. civ. raportat la art.__
Anexez alăturat hotărârea judecătorească/înscrisul ce constituie titlu executoriu.
Semnătura,
Domnului Executor Judecătoresc [6]
Explicaţii teoretice
[1] Natura juridică. în doctrină se defineşte executarea silită ca fiind procedura prin care titularul unui drept subiectiv recunoscut printr-un titlu executoriu constrânge, cu ajutorul organelor de stat competente, pe acel care îi încălcase dreptul să execute prestaţia specificată în titlu, spre a se asigura astfel respectarea dreptului şi restabilirea ordinii de drept încălcate.
Ori de câte ori titlul executoriu îl reprezintă o hotărâre judecătorească, executarea silită este a doua parte a procesului civil, care începe cu introducerea cererii de chemare în judecată şi sfârşeşte cu finalizarea executării hotărârii pronunţate în cauză. Atât în acest caz, cât şi atunci când titlul executoriu nu emană de la o instanţă judecătorească, executarea silită este un adevărat „proces de execuţie”, ţinând de dreptul de jurisdicţie al instanţei, întrucât instanţa are competenţa de a învesti înscrisurile prevăzute de lege cu formulă executorie, de a încuviinţa începerea executării silite şi de a judeca pe tot parcursul executării contestaţiile la executare, executorul judecătoresc fiind doar un organ auxiliar al justiţiei, care lucrează din ordinul acesteia şi sub controlul ei, neavând dreptul să decidă singur atunci când întâlneşte o piedică la executare, ci el trebuie să se adreseze instanţei de executare pentru a decide.
[2] Forma executării. Se va putea indica şi forma de executare silită aleasă de creditor, respectiv mobiliară, imobiliară, prin poprire etc.
[3] Titlul executoriu. Se va indica în ce constă titlul executoriu, respectiv o hotărâre judecătorească învestită cu formulă executorie sau orice alt înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu (art. 372 coroborat cu art. 374 C. proc. civ.). Din această ultimă categorie fac parte, de exemplu: orice titlu constatator al creanţei Oficiului de Recuperare a Creanţelor Bancare, precum şi orice act încheiat de acesta pentru realizarea creanţelor preluate potrivit art. 16 alin. (2) din Legea nr. 333/2001 privind unele măsuri pentru diminuarea consecinţelor încetării răscumpărării de unităţi de fond de către Fondul Naţional de Investiţii, fără să fie necesară învestirea cu formulă executorie; contractul de credit ipotecar, precum şi garanţiile reale şi personale subsecvente acestuia, învestite cu formulă executorie; actul autentificat de notarul public care constată o creanţă certă şi lichidă, de la data exigibilităţii acesteia; contractele de credit bancar, precum şi garanţiile reale şi personale constituite în scopul garantării creditului bancar; contractele de credit încheiate de CEC, în calitate de creditor; declaraţia vamală în detaliu în detaliu şi actele constatatoare încheiate de autoritatea vamală; contractul de vânzare-cumpărare, procesul-verbal de predare-primire a locuinţei şi contractul de împrumut, încheiate în condiţiile Decretului-Lege nr. 61/1990; convenţiile, contractele sau orice alte angajamente de creditare încheiate de Banca Naţională a României, pentru întregul sold al creanţei de plătit, inclusiv dobânzile sau alte costuri aferente; contractele de leasing; contractul de garanţie reală mobiliară-art. 17 din Legea nr. 99/1999 şi art. 41 alin. (1) din Legea nr. 137/2002; decizia sau, după caz, dispoziţia de aprobare a restituirii în natură a imobilului, emisă în procedura Legii nr. 10/2001; etc.
[4] Motivele de fapt. Se va arăta în ce constă obligaţia debitorului stabilită prin titlul executoriu, de exemplu plata unei sume de bani, restituirea unui bun, precum şi faptul că debitorul refuză să-şi execute de bunăvoie această obligaţie.
[5]Temeiul de drept include, pe lângă normele cadru din art. 372-3732 C. proc. civ., normele specifice formei de executare aleasă de creditor, de exemplu, pentru executarea silită mobiliară art. 406-449 C. proc. civ., pentru executarea silită imobiliară art. 488-523 C. proc. civ., pentru executarea prin poprire art.452-461 C. proc. civ.
[6] Depunerea cererii. Cererea de executare se depune la executorul judecătoresc din circumscripţia judecătoriei în care urmează să se efectueze executarea ori, în cazul urmăririi bunurilor, din circumscripţia judecătoriei în care se află acestea, conform art. 373 alin. (1) C. proc. civ.