MODEL DE CERERE DE ÎNDREPTARE A ERORILOR MATERIALE

MODEL DE CERERE DE ÎNDREPTARE A ERORILOR MATERIALE

CERERE DE ÎNDREPTARE A ERORILOR MATERIALE

Domnule Preşedinte, [1]

Subsemnatul_, în calitate de_(reclamant sau, după caz, pârât, intervenient, apelant, recurent, contestator, revizuient, intimat) în dosarul nr. _/ al acestei instanţe, soluţionat prin _(sentinţa civilă sau, după caz, decizia civilă) nr. / vă rog să dispuneţi

Îndreptarea erorilor materiale

strecurate în această hotărâre, constând în _[2]

Motivele cererii sunt următoarele:

Motivele de fapt [3]:_

Temeiul de drept [4]: îmi întemeiez cererea pe dispoziţiile art. 281 C. proc. civ.

Semnătura,

Domnului Preşedinte al Judecătoriei/Tribunalului/Curţii de Apel/Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie [5]_

Explicaţii

[1] Natura juridică. Cererea de îndreptare a erorilor materiale este o cerere incidentală, prin care partea interesată poate obţine corectarea erorilor formale strecurate în cuprinsul unei hotărâri.

1.2. Termen de introducere. Această cerere poate fi formulată oricând, chiar dacă vizează o hotărâre susceptibilă de executare, al cărei termen de executare a expirat, pentru că şi în acest caz există interes pentru rectificarea erorilor materiale, deoarece hotărârea judecătorească are valoare de înscris autentic, aşa încât ea poate fi folosită ca mijloc de probă într-un alt proces şi după expirarea termenului de prescripţie a executării.
[2] Obiectul cererii. Se va indica în concret în ce constă eroarea materială strecurată în hotărâre – hotărârea desemnează generic încheierea de şedinţă, sentinţa, decizia -, de exemplu menţionarea greşită sau omisiunea menţionării numelui, calităţii ori susţinerilor părţilor, săvârşirea unei erori de calcul, omisiunea preluării în dispozitiv a unor dispoziţii cuprinse în minută etc.

Eroarea materială constă deci într-o greşeală formală, de consemnare în hotărâre a unor date care rezultă în mod cert din dosar sau din caietul de şedinţă, cum ar fi numele, adresele părţilor, susţinerilor acestora etc., şi nu într-o greşeală de judecată, astfel că, pe calea rectificării prevăzute de art. 281 C. proc. civ., nu se poate urmări îndreptarea unui aspect de fond al raporturilor dintre părţi sau completarea hotărârii. De aceea, în practica judiciară s-a decis că invocarea greşitei aplicări a legii, omisiunea aplicării unui text de lege, completarea elementelor de identificare a părţilor cu date noi faţă de cele din dosar, dacă în felul acesta se tinde la schimbarea persoanei acestora, completarea măsurilor din dispozitivul hotărârii cu date ce nu se regăsesc în minută etc. nu constituie erori materiale susceptibile de îndreptare pe calea art. 281 C. proc. civ.

[3] Motivele de fapt. Se va justifica eroarea materială pretinsă, arătându-se cum ar fi fost corect să se treacă în hotărâre datele ce se pretind a fi eronate şi care sunt elementele din care rezultă respectiva eroare materială.

[4] Temeiul de drept îl reprezintă dispoziţiile art. 281 C. proc. civ.

[5] Instanţa competentă. Cererea este de competenţa instanţei care a pronunţat încheierea, sentinţa sau decizia ce se cere a fi rectificată.

Timbrajul. Cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru, potrivit art. 2813) alin. (2) C. proc. civ. în acelaşi sens sunt şi dispoziţiile art. 14 Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 146/1997, aprobate prin Ordinul nr. 760/C/1999.

Lasă un comentariu