MODEL DE CERERE DE ORDONANŢA PREŞEDINŢIALĂ

Domnule Preşedinte, [1]

Subsemnatul [2]_ _, domiciliat în_,

Chem în judecată

pe pârâtul [3]___, domiciliat în_, pentru ca prin hotărârea ce o veţi pronunţa să dispuneţi pe cale de ordonanţă preşe-dinţială obligarea pârâtului la_[4]

Motivele cererii sunt următoarele:

Motivele de fapt [5]:_

Temeiul de drept [6]: îmi întemeiez cererea pe dispoziţiile art. 581 C. proc. civ._

Probe [7]: înţeleg să mă folosesc de următoarele probe_,

pe aspectele privind_

Anexez copii certificate de pe următoarele înscrisuri_ , precum şi chitanţa de plată a taxei judiciare de timbru de_lei şi timbrul judiciar de_lei. [8]

Semnătura,

Domnului Preşedinte al Judecătoriei/Tribunalului [9]

Explicaţii teoretice

[1] Natura juridică. Ordonanţa preşedinţială a fost definită în doctrină ca fiind procedura de natură contencioasă care are ca obiect obţinerea rapidă din partea instanţei competente, în cazuri urgente, a unei hotărâri prin care să se reglementeze provizoriu raporturile dintre părţi, până la tranşarea pe fond a litigiului dintre ele.
[3] Calitate procesuală activă are titularul dreptului reclamat în justiţie.

[3] Calitate procesuală pasivă are subiectul pasiv al dreptului reclamat în justiţie, respectiv persoana obligată să răspundă faţă de pretenţiile reclamantului.

[4] Obiectul ordonanţei preşedinţiale se poate plasa, cel mai adesea, în materia raporturilor de familie, de vecinătate şi de proprietate, locative, precum şi în materia executării silite. Acesta trebuie să fie individualizat concret de către reclamant prin indicarea obligaţiei ce se va stabili în sarcina pârâtului sau a măsurii ce se va stabili în contradictoriu cu acesta. Astfel, spre exemplu:

a) în materia raporturilor de familie se poate solicita: încredinţarea copiilor minori; obligarea pârâtului la plata pensiei de întreţinere, a alocaţiei pentru copiii minori până la soluţionarea divorţului părinţilor; reintegrarea soţului-reclamant, eventual şi a copiilor, în locuinţa comună; împărţirea provizorie a locuinţei comune; restituirea bunurilor proprii de strictă necesitate; inventarierea bunurilor comune etc.;

b) în materia raporturilor de vecinătate şi de proprietate se poate solicita: sistarea, demolarea sau efectuarea unor lucrări; ridicarea materialelor; încetarea funcţionării maşinilor sau aparatelor care prin zgomotul produs fac imposibilă folosinţa normală a locuinţei; obligarea la repararea gardului-stăvilar şi la curăţarea canalului de scurgere a apelor pluviale; interzicerea folosirii unor substanţe chimice; menţinerea dreptului de servitute; încetarea servituţii create sau folosite în mod abuziv etc;

c) în materia raporturilor locative se poate solicita: evacuarea din locuinţa ocupată în mod abuziv, fără contract de închiriere; constatarea stării locuinţei închiriate; obligarea pârâtului să înceteze împiedicarea folosinţei unor dependinţe comune de către ceilalţi colocatari sau coproprietari etc;

d) în materia executării silite se poate solicita: suspendarea executării silite; obligarea creditorului la întoarcerea executării etc.

[5] Motivele de fapt. Se va descrie situaţia de fapt care conturează raportul juridic obligaţional dintre părţi şi, prin raportare la acesta, se vor justifica argumentat cele trei condiţii de admisibilitate ale ordonanţei preşedinţiale, şi anume: urgenţa, vremelnicia măsurii solicitate prin cererea de ordonanţă preşedinţială şi neprejude-carea fondului de către aceasta.

5.1. Urgenţa. Art. 581 C. proc. civ. recunoaşte existenţa urgenţei în trei situaţii, şi anume când măsura solicitată este necesară pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări, astfel că reclamantul trebuie să arate în cererea sa împrejurările concrete din care rezultă una din cele trei situaţii sus-menţionate, afară de cazul în care chiar legea apreciază existenţa urgenţei, cum ar fi la suspendarea execuţiei vremelnice [art. 280 alin. (5) C. proc. civ.) sau la măsurile provizorii luate pe perioada divorţului (art.613^2 C. proc. civ.). De exemplu, când obiectul ordonanţei îl constituie obligarea pârâtului la repararea gardului-stăvilar şi la curăţarea canalului înfundat de scurgere a apelor, reclamantul poate justifica urgenţa acestei măsuri prin invocarea inundării periodice a imobilului său de apele scurse din ploi de pe proprietatea învecinată a pârâtului, ceea ce creează pericol de dărâmare a imobilului inundat; când obiectul ordonanţei îl constituie reintegrarea soţului în domiciliul conjugal din care a fost izgonit, reclamantul poate justifica urgenţa acestei măsuri prin invocarea faptului că izgonirea a avut loc fără drept şi că nu are un alt spaţiu de locuit; dacă obiectul ordonanţei îl constituie obligarea soţului la plata pensiei de întreţinere către celălalt soţ, reclamantul poate justifica urgenţa măsurii prin invocarea faptului că este inapt de muncă şi a fost lipsit de soţul-pârât de orice mijloace materiale de subzistenţă; dacă obiectul ordonanţei îl constituie menţinerea dreptului de servitute, reclamantul poate justifica urgenţa acestei măsuri prin faptul că este proprietarul unui loc înfundat şi pârâtul îl împiedică în mod abuziv de la exerciţiul normal al dreptului de trecere, fapt de natură să-i paralizeze exerciţiul normal al dreptului de servitute etc.

5.2. Vremelnicia măsurii cerute pe cale de ordonanţă obligă pe reclamant să indice în cererea sa limita în timp până la care urmează să se dispună această măsură, respectiv până la soluţionarea în fond a litigiului dintre părţi, cum ar fi, de exemplu, până la divorţ în cazul cererilor accesorii acestuia, până la soluţionarea cererii de suspendare a executării formulată în cadrul contestaţiei la executare, până la dezlegarea cererii de suspendare a execuţiei vremelnice etc.

5.3. Neprejudecarea fondului. Condiţia de a nu prejudeca fondul decurge din cea privind caracterul vremelnic al măsurii ce se poate dispune pe cale de ordonanţă, iar reclamantul o poate justifica prin solicitarea de cercetare a aparenţei dreptului, dedusă, de exemplu, din analiza sumară a titlurilor părţilor, din calitatea de soţ a celui ce reclamă în justiţie săvârşirea de acte abuzive de către celălalt soţ – izgonirea din domiciliul comun, lipsirea de mijloace materiale de subzistenţă etc.

[6] Temeiul de drept. Ca regulă generală, temeiul de drept îl constituie art. 581 C. proc. civ.; sunt însă şi situaţii în care acest temei se întregeşte cu dispoziţiile speciale, prin care legiuitorul a deschis expres calea ordonanţei preşedinţiale în anumite materii, cum ar fi în materia raporturilor de familie, pe timpul procesului de divorţ (art. 6132 C. proc. civ.); în materia executării silite, în cazul suspendării execuţiei vremelnice [art. 280 alin. (5) C. proc. civ. ] sau a suspendării executării propriu-zise [art. 403 alin. (4) C. proc. civ. ]; în materia raporturilor locative reglementate de O.U.G. nr. 40/1999, în cazul evacuării chiriaşului care nu a răspuns ofertei proprietarului de încheiere a noului contract de închiriere sau care a refuzat nejustificat această ofertă [art.l 1 alin. (2) din O.U.G. nr. 40/1999].

[7] Probe. Se vor indica probele solicitate şi aspectele ce se tind a fi dovedite cu acestea. în principiu, se poate solicita orice mijloc de probă admis de lege, în condiţiile dreptului comun. Totuşi, ţinându-se seama de specificul ordonanţei preşedinţiale, nu se va încuviinţa administrarea de probe care ar tergiversa judecata, instanţa fiind chemată să ordone măsuri urgente şi vremelnice, fără prejudecarea fondului.

[8] Timbrajul. Taxa judiciară de timbru de 91.000 lei (la nivelul anului 2005) şi timbrul judiciar de 3.000 lei sunt cele prevăzute de art. 3 lit. b) din Legea nr. 146/1997, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv de art. 3 alin. (1) din O.G. nr. 32/1995, cu modificările şi completările ulterioare.

Taxa de 91.000 lei este prevăzută de art. 3 lit. b) din Legea 146/1997 numai pentru cererile de ordonanţă preşedinţială al căror obiect nu este evaluabil în bani, astfel că prin folosirea argumentului de interpretare logică per a contrario a acestui text se deduce concluzia că cererile de ordonanţă cu obiect evaluabil în bani se timbrează la valoarea acestuia, adică după regulile prevăzute de art. 2 din Legea nr. 146/1997, iar timbrul judiciar va fi cel prevăzut de art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 32/19955).

[9] Instanţa competentă. Potrivit art. 581 alin. (2) C. proc. civ., cererea de ordonanţă preşedinţială se va introduce la instanţa competentă să se pronunţe asupra fondului dreptului. Prin urmare, determinarea instanţei competente material şi teritorial se va face după regulile dreptului comun în materie.