Model de cerere de revizuire – CAZUL DE REVIZUIRE PREVĂZUT DE ART. 322 PCT. 7 C. PROC. CIV.

Domnule Preşedinte, [1]

Subsemnatul [2]_ _, domiciliat în_, formulez în contradictoriu cu intimatul [3]_, domiciliat în . în termen legal [4], prezenta cerere de

Revizuire

împotriva sentinţei/deciziei civile nr. [5] / _ pronunţată de Judecătoria/Tribunalul/Curtea de Apel_/înalta Curte de Casaţie şi

Justiţie, solicitându-vă să dispuneţi_[6]

Motivele cererii sunt următoarele:

Motivele de fapt [7]:_

Temeiul de drept [8]: îmi întemeiez cererea pe dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

Pentru dovedirea depunerii în termen a cererii şi a temeiniciei motivului de revizuire invocat solicit ataşarea dosarelor în care s-au pronunţat hotărârile atacate. [9]

Anexez copia hotărârilor atacate, precum şi chitanţa de plată a taxei judiciare de timbru de 91.000 lei şi timbrul judiciar de 1.500 lei. [10]

Semnătura,

Domnului Preşedinte al Judecătoriei/Tribunalului/Curţii de Apel/Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie [11]_

Explicaţii

[1] Natura juridică. Revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare, comună şi nesuspensivă de executare, prin care se poate obţine, în cazurile expres şi limitativ prevăzute de art. 322 C. proc. civ., retractarea hotărârii definitive atacate.
[2] Calitate procesuală activă (revizuient) poate avea oricare dintre părţile interesate care au figurat în procesul în care s-a pronunţat hotărârea supusă revizuirii sau, după caz, succesorii lor în drepturi, precum şi procurorul, în temeiul art. 45 alin. (5) C. proc. civ., indiferent dacă acesta a participat sau nu la judecata finalizată cu hotărârea pe care doreşte să o atace.
[3] Calitate procesuală pasivă (intimat) au celelalte părţi din procesul finalizat cu hotărârea atacată, care nu au formulat cererea de revizuire sau, după caz, succesorii în drepturi ai acestora.

[4] Termenul de introducere. Pentru motivul prevăzut la art. 322 pct. 7 alin. (1) C. proc. civ., adică pentru revizuirea întemeiată pe hotărâri definitive potrivnice date de alte instanţe decât cele de recurs, termenul de revizuire este de o lună şi curge de la data comunicării ultimei hotărâri definitive, iar pentru cel prevăzut la pct. 7 alin. (2) al aceluiaşi articol, adică pentru revizuirea întemeiată pe hotărâri potrivnice date de instanţe de recurs, termenul de revizuire este tot de o lună, dar curge de la data pronunţării ultimei hotărâri [art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.].

[5] Obiectul revizuirii. în cazul contrarietăţii de hotărâri se admite că obiectul revizuirii îl pot constitui toate hotărârile pronunţate de instanţele de recurs, de prima instanţă sau de instanţa de apel, chiar dacă prin ele nu se evocă fondul pretenţiei deduse judecăţii.

[6] Se va indica expres soluţia urmărită prin admiterea revizuirii întemeiată pe pct. 7 al art. 322, respectiv se va solicita anularea celei de-a doua hotărâri, pronunţată în aceeaşi cauză cu încălcarea autorităţii de lucru judecat.

[7] Motivele de fapt. Se va arăta că motivul reglementat de art. 322 pct. 7 C. proc. civ. este cel dedus judecăţii şi se va argumenta îndeplinirea condiţiilor acestui motiv prin raportare la situaţia concretă în care s-au pronunţat hotărârile potrivnice.

Punctul 7 al art. 322 deschide calea revizuirii când există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade deosebite, în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate. Acest motiv, care vizează contrarietatea de hotărâri, îşi are fundamentul în instituţia puterii lucrului judecat şi urmăreşte să sancţioneze nelegalitatea celei de-a doua hotărâri, dată cu încălcarea puterii lucrului judecat.

Contrarietatea de hotărâri subzistă dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

a) să existe două hotărâri definitive potrivnice, chiar dacă prin ele nu s-a rezolvat fondul litigiului. Condiţia nu este îndeplinită dacă hotărârile nu sunt contradictorii, adică s-a pronunţat în ambele cereri aceeaşi soluţie, căci, într-o asemenea situaţie, dacă s-ar ajunge la punerea în executare a ambelor hotărâri, debitorul are deschisă calea contestaţiei la executare pentru a împiedica executarea celei de-a doua hotărâri, cuprinzând aceeaşi soluţie cu cea din prima hotărâre deja executată;

b) hotărârile să fie pronunţate în aceeaşi pricină, dar în dosare diferite, existând aşadar între ele tripla identitate de elemente specifică autorităţii de lucru judecat: părţi, obiect, cauză. Condiţia nu este îndeplinită dacă hotărârile sunt pronunţate în aceeaşi pricină, dar în acelaşi dosar, în etape procesuale diferite, întrucât în acest caz nu se poate pune problema autorităţii de lucru judecat, de esenţa căreia este judecarea de două ori a aceleaşi pricini, ceea ce presupune înregistrarea separată a două cereri purtând între aceleaşi părţi şi având acelaşi obiect şi cauză;

c) în al doilea proces să nu se fi invocat excepţia puterii de lucru judecat sau, dacă a fost ridicată, să nu se fi discutat, pentru că altfel, dacă instanţa a luat în dezbatere această excepţie şi a respins-o, ea nu mai poate fi reiterată în revizuire, la aceasta opunându-se însăşi puterea de lucru judecat a rezolvării date excepţiei procesuale respective;

d) revizuientul să ceară anularea celei de-a doua hotărâri, întrucât instanţa de revizuire nu exercită un control judiciar asupra legalităţii celor două hotărâri potrivnice, ci doar constată dacă ultima a nesocotit puterea de lucru judecat a celei pronunţate mai întâi şi pe acest temei menţine prima hotărâre, anulând-o pe cea de-a doua.

în consecinţă, revizuientul trebuie să arate în cererea sa acele împrejurări care conturează condiţiile susmenţionate.

[8] Temeiul de drept îl constituie dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., iar dacă s-a solicitat şi suspendarea executării hotărârii atacate, acest temei de drept se întregeşte cu dispoziţiile art. 325 C. proc. civ.

[9] Probele. Probaţiunea se structurează pe două aspecte: cel legat de formularea în termen a cererii de revizuire şi cel legat de motivul propriu-zis de revizuire.

Pe primul aspect prezintă relevanţă hotărârile atacate sau, după caz, dovezile de comunicare a acestora, după cum termenul de revizuire curge de la pronunţarea sau de la comunicarea lor, astfel că revizuientul trebuie să solicite ataşarea dosarelor în care respectivele hotărâri au fost pronunţate.

Solicitarea ataşării dosarelor de fond se impune şi sub cel de-al doilea aspect, legat de verificarea motivului de revizuire invocat de parte, căci stabilirea contrarietăţii de hotărâri se face exclusiv în raport de cererile pe care acestea le-au finalizat, aflate în dosarele de fond.

[10] Timbrajul. Taxa judiciară de timbru, în cuantum de 91.000 lei (la nivelul anului 2005), şi timbrul judiciar, în valoare de 1.500 lei, sunt cele prevăzute de art. 3 lit. h) din Legea nr. 146/1997, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv de art. 3 alin. (1) din O.G. nr. 32/1995, cu modificările şi completările ulterioare.

[11] Instanţa competentă este instanţa mai mare în grad faţă de instanţa sau instanţele care au pronunţat hotărârile potrivnice. Dacă cele două instanţe care au dat hotărârile potrivnice fac parte din circumscripţii judecătoreşti deosebite, instanţa mai mare în grad la care urmează să se îndrepte cererea de revizuire va fi aceea a instanţei care a dat prima hotărâre [art. 323 alin. (2) C. proc. civ.].

în cazul în care hotărârile potrivnice au fost date de instanţe de recurs, iar una dintre ele este înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cererea se soluţionează de către această din urmă instanţă [art. 322 pct. 7 alin. (2)].