MODEL DE CONTESTAŢIE LA TITLU EXECUTORIU

Domnule Preşedinte, [1]

Subsemnatul _[2], domiciliat în_, în contradictoriu cu intimatul _[3], domiciliat în _, formulez prezenta

Contestaţie la titlu

împotriva sentinţei/deciziei civile nr. [4]_./___ (sau, după caz, orice alt titlu executoriu), pronunţată de_, prin care vă solicit să dispuneţi lămurirea____[5] (înţelesului sau, după caz, a întinderii ori aplicării dispozitivului hotărârii).

Motivele cererii sunt următoarele:

Motivele de fapt [6]: _

Temeiul de drept [7]: îmi întemeiez cererea pe dispoziţiile art. 399 alin. (1) teza a ll-a C. proc. civ. şi art. 400 alin. (2) C. proc. civ.

Anexez alăturat copia hotărârii supuse contestaţiei, solicitându-vă totodată să dispuneţi ataşarea dosarului în care aceasta a fost pronunţată; anexez, de asemenea, chitanţa de plată a taxei judiciare de timbru de

73.000 lei şi timbrul judiciar de 3.000 lei. [8]

Semnătura,

Domnului Preşedinte al [9]

Explicaţii teoretice

[1] Natura juridică. Contestaţia la titlu este mijlocul procedural, specific fazei executării silite, prin care se asigură clarificarea înţelesului, întinderii ori aplicării dispozitivului titlului executoriu, în vederea executării întocmai a acestuia.

1.2. Termenul de introducere. Art.401 C. proc. civ. reglementează termenul de exercitare a contestaţiei la executare, fără a face distincţie după cum contestaţia este la titlu sau la executare propriu-zisă, ceea ce ar însemna că textul trebuie considerat aplicabil şi în cazul contestaţiei la titlu potrivit principiului după care acolo unde legea nu distinge nici interpretul nu poate să distingă.

Totuşi, din modul în care art. 401 C. proc. civ. reglementează momentul de la care începe să curgă termenul de contestaţie, faţă de faptul că legiuitorul leagă momentul începerii curgerii termenului de contestaţie de obiectul acesteia, pe care îl individualizează, rezultă că textul în discuţie este aplicabil exclusiv contestaţiei la executare propriu-zisă, nu şi contestaţiei la titlu.

Ar urma să se admită că pentru contestaţia la titlu nu există nici un text de lege care să reglementeze termenul de exercitare, dar, chiar şi în absenţa unui asemenea text, pornind de la scopul contestaţiei la titlu, acela de a asigura lămurirea dispozitivului titlului executoriu în vederea executării întocmai a acestuia, apreciem că această cerere se poate face oricând până la încheierea executării, după acest moment nemaiexistând interes în clarificarea dispozitivului titlului executoriu.

[2] Calitate procesuală activă poate avea cel interesat sau vătămat prin executare, respectiv debitorul sau creditorul.

[3] Calitate procesuală pasivă are, în funcţie de cel care a promovat contestaţia, creditorul sau debitorul.

[4] Titlul executoriu. Se va indica titlul executoriu a cărui lămurire se solicită. Prin titlu executoriu, conform art. 372, se înţelege nu numai hotărârea judecătorească învestită cu formulă executorie sau executorie de drept, ci şi orice alt înscris căruia legea îi conferă putere de titlu executoriu.

[5] Obiectul contestaţiei la titlu îl constituie lămurirea, după caz, fie a înţelesului, fie a întinderii, fie a aplicării titlului executoriu, care reprezintă, fiecare în parte, chestiuni distincte; de aceea, contestatorul este obligat să individualizeze clar în cererea sa ce anume urmăreşte să se lămurească din titlul executoriu – înţelesul, întinderea sau aplicarea acestuia.

Pe calea contestaţiei la titlu nu se poate modifica sau desfiinţa hotărârea pusă în executare, astfel că în cadrul ei nu se pot repune în discuţie probleme de fond şi, implicit, nu se pot administra probe noi, soluţionarea contestaţiei urmând a se face exclusiv pe baza probelor administrate în procesul de fond; de aceea este obligatorie ataşarea dosarului de fond la contestaţie.

[6] Motivele de fapt. Se vor arăta măsurile din dispozitivul titlului executoriu care sunt neclare sau susceptibile de mai multe înţelesuri, pentru ca instanţa să le expliciteze, sau, după caz, măsurile a căror întindere ori aplicare nu este suficient de clară şi a căror lămurire a fost solicitată prin cerere. în acest sens se poate invoca, de exemplu, că măsura din dispozitivul titlului executoriu, aceea de obligare a pârâtului să lase reclamantului în deplină proprietate şi posesie un teren, nu este suficient de clară, deoarece bunul la care ea se referă nu este individualizat decât prin suprafaţă şi adresă, nu şi prin laturi şi vecinătăţi, deşi acestea rezultau din probele dosarului (de exemplu, din expertiza efectuată în cauză).

[7] Temeiul de drept. Art. 399 alin. (1) C. proc. civ. condiţionează dreptul de a exercita contestaţia la titlu de neutilizarea procedurii prevăzute de art. 281^1 C. proc. civ., care vizează aceleaşi ipoteze ca şi cele ale contestaţiei la titlu, limitate însă la hotărârile judecătoreşti. Soluţia se justifică pe autoritatea de lucru judecat a hotărârii pronunţate în procedura prevăzută de art. 281^1 C. proc. civ.

[8] Timbrajul. Deşi sub aspectul condiţiilor de fond contestaţia la titlu cunoaşte aceeaşi reglementare ca şi cererea de lămurire a hotărârilor judecătoreşti, numai pentru aceasta din urmă există dispoziţie expresă de scutire de taxă judiciară de timbru-art. 2813 alin. (2) C. proc. civ. în absenţa unei astfel de dispoziţii exprese şi pentru contestaţia la titlu, trebuie să admitem că aceasta este supusă timbrajului corespunzător pentru cererile neevaluabile în bani, întrucât Legea nr. 146/1997 nu prevede o taxă distinctă pentru contestaţia la titlu.

Prin urmare, taxa judiciară de timbru este de 73.000 lei (la nivelul anului 2005) şi timbrul judiciar este de 3.000, fiind prevăzute de art. 13 din Legea nr. 146/1997, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv de art. 3 alin. (1) din O.G. nr. 32/1995, cu modificările şi completările ulterioare.

[9] Instanţa competentă este cea care a pronunţat hotărârea supusă contestaţiei Ia titlu, iar dacă o asemenea contestaţie vizează un titlu executoriu ce nu emană de la un organ de jurisdicţie, competenţa revine instanţei de executare [art. 400 alin. (2) C. proc. civ.].