Acţiune în reziliere

acţiune în reziliere, mijloc procedural prin care partea contractantă ce şi-a executat prestaţia asumată printr-un contract sinalagmatic cu executare succesivă poate solicita justiţiei desfacerea pentru viitor a acelui contract, atunci când cealaltă parte nu şi-a executat culpabil obligaţiile asumate contractual. 1) Ca natură juridică, a.r. este o acţiune personală, în realizare. 2) Domeniul de aplicare a acestei acţiuni este restrâns la contractele sinalagmatice cu execuţie succesivă în timp, cum ar fi contractul de locaţiune, contractul de închiriere a unui spaţiu locativ, contractul de arendă, contractele de asigurare etc., cu excepţia contractelor de rentă viageră şi de întreţinere, care sunt supuse rezoluţiunii. 3) Cauza rezilierii poate consta, de exemplu, în: neplata locaţiunii, a chiriei, a preţului arenzii; pricinuirea de însemnate stricăciuni locuinţei închiriate, clădirii în care este situată aceasta, instalaţiilor sau altor bunuri aferente ori înstrăinarea fără drept a unor părţi din acestea; imposibila convieţuire sau împiedicarea folosinţei normale a locuinţei; neplata cheltuielilor comune aferente locuinţei închiriate; abuzul de folosinţă sau schimbarea destinaţiei lucrului arendat etc. 4) Promovarea a.r. este subordonată aceloraşi condiţii ca şi acţiunea în rezoluţiune. în prezenţa acestor condiţii, instanţa va pronunţa rezilierea contractului, care devine însă operantă numai ca urmare a rămânerii definitive a hotărârii respective. 5) Prin admiterea a.r. de către instanţa judecătorească se pronunţă desfiinţarea numai pentru viitor a contractului respectiv. Prestaţiile executate în trecut, fiind, de regulă, ireversibile, rămân definitiv executate, neputând fi cerută înapoierea lor. Aşa, spre exemplu, în cazul contractului de închiriere – prin natura sa, sinalagmatic şi cu executare succesivă în timp – dacă chiriaşul nu achită chiria cel puţin 3 luni consecutiv, locatorul este îndreptăţit să ceară în justiţie rezilierea contractului; tot ce s-a executat până la introducerea a.r. rămâne valabil executat, urmând ca numai efectele pentru viitor ale contractului să înceteze. 6) Temeiul de drept diferă în funcţie de cauza rezilierii; de exemplu, pentru neplata chiriei unui spaţiu locativ, temeiul este art. 24 lit. b) teza I din Legea locuinţei nr. 1 14/1996; pentru pricinuirea de însemnate stricăciuni locuinţei, clădirii în care este situată aceasta, instalaţiilor sau altor bunuri aferente ori înstrăinarea fără drept a unor părţi din acestea – art. 24 lit. b) teza a ll-a din Legea nr. 114/1996 etc. [v. şi acţiune în rezoluţiune].

acţiune în reziliere, acţiune civilă prin care se valorifică în justiţie, în caz de neînţelegere între părţile contractului sinalagmatic cu executare succesivă în timp, dreptul părţii care a executat contractul, de a obţine desfiinţarea acestuia pentru viitor invocând neexecutarea culpabilă a obligaţiilor celeilalte părţi. Domeniul de aplicare al acestei acţiuni este restrâns la contractele sinalagmatice cu executare succesivă în timp. în temeiul hotărârii judecătoreşti prin care se admite o atare acţiune, încetează efectele contractului numai pentru viitor, rămânând neatinse prestaţiile succesive care au fost făcute anterior rezilierii. Spre exemplu, în cazul contractului de închiriere – prin natura sa sinalagmatic şi cu executare succesivă în timp – dacă la un moment dat chiriaşul refuză să plătească chiria, locatorul este îndreptăţit să ceară în justiţie rezilierea contractului, tot ce s-a executat până la introducerea acţiunii în reziliere rămâne valabil executat, urmând ca numai efectele pentru viitor ale contractului să înceteze. Pentru admiterea acţiunii în reziliere se cer îndeplinite următoarele condiţii: a) una dintre părţi să nu-şi fi executat obligaţiile ce-i revin: neexecutarea poate să fie integrală sau parţială. în cazul neexecutării parţiale, partea din obligaţie rămasă neexecutată trebuie să fi fost considerată esenţială la încheierea contractului; b) neexecutarea să fie imputabilă părţii care nu şi-a îndeplinit obligaţia contractuală; c) debitorul obligaţiei neexecutate să fi fost pus în întârziere, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege (notificare).

Rezilierea reprezintă desfacerea pentru viitor, a unui contract bilateral, (sinalagmatic) cu execuţie succesivă în timp, ca urmare a neexecutării obligaţiei uneia dintre părţi, din cauze imputabile acesteia. Rezilierea se pronunţă de către instanţa judecătorească, în aceleaşi condiţii ca şi rezoluţia unui contract sinalagmatic cu execuţie imediată. Spre deosebire de rezoluţie însă, efectele rezilierii nu sunt retroactive, ci se produc numai pentru viitor, din momentul rămânerii definitive a hotărârii care o pronunţă (ex nune); aşa fiind, contractul reziliat va înceta să mai producă efecte în viitor, dar efectele produse până la data rezilierii rămân neatinse; părţile nu vor trebui să fie repuse în situaţia anterioară, ci vor păstra fiecare prestaţiile ce li s-au efectuat în temeiul contractului, încetând doar pe viitor săvârşirea ori primirea unor asemenea prestaţii.