MODEL DE CERERE DE ADMINISTRARE A UNEI PROBE
Domnule Preşedinte, [1]
Subsemnatul [2]_, domiciliat în_, chem în judecată pe pârâtul [3]_, domiciliat în_, solicitându-vă
Să procedaţi la administrarea probei cu _[4],
urmând să constataţi administrată această probă.
Motivele cererii sunt următoarele:
Motivele de fapt [5]:_
Temeiul de drept [6]: îmi întemeiez cererea pe dispoziţiile art. 235-238 C. proc. civ.
Anexez chitanţa privind plata taxei judiciare de timbru de 73.000 lei şi timbrul judiciar de 3.000 lei. [7]
Semnătura,
Domnului Preşedinte al Judecătoriei/Tribunalului/Curţii de Apel/Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie [8] _
Explicaţii teoretice
[1] Natură juridică. Prin excepţie de la regula după care probele se administrează în cursul procesului, în timpul dezbaterilor judiciare, există şi situaţii în care se justifică administrarea lor înainte de începerea procesului sau în cursul procesului, dar mai înainte de etapa propunerii şi administrării probelor, respectiv atunci când este posibil ca respectivul mijloc de probă să dispară sau să devină greu de administrat în viitor. Pentru aceste situaţii, legiuitorul a instituit prin art. 235-238 C. proc. civ. procedura asigurării dovezilor, care permite administrarea cu anticipaţie a unor probe ce vor putea fi folosite într-un proces viitor ori în curs, care însă nu a ajuns în etapa de încuviinţare şi administrare a probelor.
[2] Calitate procesuală activă are orice persoană interesată în constatarea, de urgenţă, a unei probe ce-i va folosi într-un proces de fond deja aflat pe rolul instanţei sau care va fi promovat ulterior.
[3] Calitate procesuală pasivă are persoana împotriva căreia titularul cererii urmăreşte să folosească proba a cărei asigurare a solicitat-o.
[4] Obiectul cererii îl poate constitui, după caz, audierea de martori, efectuarea unei expertize, constatarea stării unor lucruri mobile sau imobile, recunoaşterea unui înscris, a unui fapt ori a unui drept. S-a decis că nu intră în obiectul acestei cereri constatarea stării de sănătate a unei persoane ca urmare a unui accident, deoarece o atare situaţie nu poate fi constatată decât de instituţia medicală abilitată în acest sens (Institutul de Medicină Legală) şi nici constatarea săvârşirii accidentului şi a vinovăţiei făptuitorului, aspecte ce cad în competenţa organelor de cercetare penală.0
[5] Motivele de fapt. Se va arăta:
a) dacă există sau nu proces de fond pe rolul instanţei, în ambele cazuri asigurarea dovezilor fiind admisibilă;
b) care sunt probele a căror administrare se solicită şi împrejurările ce se doresc a fi dovedite cu acestea, pentru ca instanţa să poată verifica admisibilitatea respectivelor dovezi în raport de procesul principal;
c) în ce constă starea de urgenţă care impune asigurarea dovezii – primejdia ca ea să dispară ori să fie greu de administrat în viitor (de exemplu faptul că un martor părăseşte localitatea sau ţara un timp îndelungat) sau faptul că pârâtul este de acord cu administrarea probei în acest cadru, situaţie în care condiţia urgenţei nu mai trebuie justificată de reclamant.
[6] Temeiul de drept îl reprezintă dispoziţiile art. 235-238 C. proc. civ.
[7] Timbrajul. Fiind o cerere neevaluabilă în bani, taxa judiciară de timbru este de 73.000 lei (la nivelul anului 2005), potrivit art. 13 din Legea nr. 146/1997, cu modificările şi completările ulterioare. Timbrul judiciar este de 3.000 Iei, conform art. 3 alin. (1) din O.G. nr. 32/1995, cu modificările şi completările ulterioare.
[8] Instanţa competentă material şi teritorial diferă, conform art. 236 alin. (1) C. proc. civ., după cum asigurarea dovezilor este cerută pe cale principală, adică înainte de a exista judecată asupra fondului, sau pe cale incidentală, adică în timp ce pe rol se află procesul de fond, în cadrul căruia nu s-a ajuns la momentul administrării probelor.
In primul caz, competenţa materială şi teritorială revine judecătoriei în circumscripţia căreia se află martorul sau obiectul cercetării, iar în cel de-al doilea caz această competenţă revine instanţei care judecă cererea principală şi care, în funcţie de etapa procesuală a judecăţii acestei cereri – fond, apel, recurs -, poate fi judecătoria, tribunalul, curtea de apel sau înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.