Arbitraj instituţional, instituţionalizat

arbitraj instituţional, formă a arbitrajului a cărui existenţă nu depinde de durata unui anumit litigiu şi care presupune exercitarea atribuţiilor jurisdicţionale în mod neîntrerupt, fiind organizat într-un cadru instituţionalizat, prin lege şi având caracter de permanenţă şi continuitate. Instituţiile permanente de arbitraj sunt susceptibile de clasificări după criterii diferite: 1) în virtutea criteriului competenţei materiale, se disting: a) instituţii permanente de arbitraj care au competenţă materială generală cu privire la litigiile cu caracter intern, cât şi cu privire la cele din domeniul dreptului comerţului internaţional; ele funcţionează fie pe lângă camerele de comerţ sau bursele de comerţ, fie independent de acestea; b) instituţii specializate pentru comerţul cu anumite produse, cu vocaţie internaţională (din categoria cărora fac parte, de exemplu:

Camera arbitrală de bumbac din Havre, Asociaţia distribuitorilor de produse alimentare din New York etc.) constituite graţie poziţiei economice dominante a asociaţiilor profesionale în materia respectivă, care au reuşit să impună anumite uzanţe într-un domeniu sau altul). 2) Pe baza criteriului competenţei teritoriale se disting: a) instituţii de arbitraj de tip bilateral cu sediul în ambele ţări semnatare ale convenţiei de constituire şi fiind competente să soluţioneze litigiile ivite între persoanele din ţările respective; b) instituţii de arbitraj de tip regional, din categoria cărora fac parte, spre exemplu:
Secţia Internaţională a Rinului pentru navigaţie (care este competentă să arbitreze litigiile ivite în legătură cu transportul pe Rin); Uniunea Europeană a Comerţului european en gross de cartofi, cu sediul la Paris; Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene etc.; c) instituţii de arbitraj cu vocaţie universală, dintre care unele au activitatea limitată la specialitatea mărfii respective (cum sunt, bunăoară, cele în materie de transporturi), iar altele au o competenţă materială generală (de exemplu, Camera de Comerţ Internaţional de la Paris, în care sunt reprezentate toate ramurile activităţii economice şi la serviciile căreia apelează persoane din toate continentele) [sin. arbitraj instituţionalizat].