Model de acţiune în anularea hotărârii arbitrale
Domnule Preşedinte, [1]
Subsemnatul/subscrisa [2]_, domiciliat în_/cu sediul în_, numărul de înmatriculare în registrul comerţului/ registrul persoanelor juridice, codul unic de înregistrare_şi contul bancar_, reprezentată prin_, în calitate de petent, chem în judecată pe [3]_, domiciliat în_/ cu sediul în_, numărul de înmatriculare în registrul comerţului/ registrul persoanelor juridice, codul unic de înregistrare_şi contul bancar_, în calitate de intimat, pentru ca prin hotărârea ce o veţi pronunţa să dispuneţi
Anularea Sentinţei arbitrale nr. din_ pronunţată de_, în dosarul arbitral nr. /
De asemenea, solicit obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.
Motivele acţiunii sunt următoarele:
Motivele de fapt [4]:_
Temeiul de drept [5]: Invoc dispoziţiile art. 364 C. proc. civ.
Probe [6]: în dovedire, solicit următoarele probe:_
Anexez: înscrisuri, respectiv:_, chitanţa privind plata taxei
judiciare de timbru în valoare de_lei, precum si timbrul judiciar de_lei. [7]
Semnătura,
Domnului Preşedinte al Tribunalului/Curţii de Apel [8]
Explicații teoretice
[1] Natura juridică. Acţiunea în anularea hotărârii arbitrale reprezintă calea de atac ce se exercită împotriva hotărârii arbitrale, având caracteristici asemănătoare recursului, dar cu unele particularităţi ce decurg din motivele ce pot fi invocate în sprijinul acesteia.
Menţionăm că, în cadrul cererii, se poate solicita şi suspendarea executării hotărârii arbitrale atacate.
1.1. Termenul de introducere. Acţiunea în anulare se introduce în termen de o lună de la data comunicării hotărârii arbitrale.
[2] Calitate procesuală activă (petent) are partea din procesul arbitrai nemulţumită de soluţia (hotărârea arbitrală) pronunţată.
[3] Calitate procesuală pasivă (intimat) are partea din procesul arbitrai care nu a formulat acţiune în anularea hotărârii arbitrale.
[4] Motivele de fapt. Se va arăta incidenţa unuia sau a unora dintre motivele expres şi limitativ prevăzute de art. 364 C. proc. civ. Aceste motive sancţionează încălcarea regulilor stabilite prin convenţia arbitrală sau a unor reguli sau dispoziţii de ordin procedural ori a unor reguli imperative. Se constată, în acest sens, preponderenţa temeiurilor care, în dreptul comun, conduc la reformarea sau retractarea hotărârilor judecătoreşti.
Astfel, hotărârea arbitrală poate fi desfiinţată pentru unul din următoarele motive:
a) litigiul nu era susceptibil de soluţionare pe calea arbitrajului;
b) tribunalul arbitrai a soluţionat litigiul fără să existe o convenţie arbitrală sau în temeiul unei convenţii nule sau inoperante;
c) tribunalul arbitrai nu a fost constituit în conformitate cu convenţia arbitrală;
d) partea a lipsit la termenul când au avut loc dezbaterile şi procedura de citare nu a fost legal îndeplinită;
e) hotărârea a fost pronunţată după expirarea termenului arbitrajului prevăzut de art. 3533 C. proc. civ.;
f) tribunalul arbitrai s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut;
g) hotărârea arbitrală nu cuprinde dispozitivul şi motivele, nu arată data şi locul pronunţării, nu este semnată de arbitri;
h) dispozitivul hotărârii arbitrale cuprinde dispoziţii care nu se pot aduce la îndeplinire;
i) hotărârea arbitrală încalcă ordinea publică, bunele moravuri ori dispoziţii imperative ale legii.
[5] Temeiul de drept îl reprezintă dispoziţiile art. 364 C. proc. civ. şi art. 365 alin. (2) C. proc. civ. în cazul în care se solicită şi suspendarea executării hotărârii arbitrale.
[6] Probe. Se vor anexa înscrisuri, la care se ataşează, în mod obligatoriu, din dispoziţia instanţei, dosarul arbitrai.
în cazul în care instanţa admite acţiunea şi anulează hotărârea arbitrală, dar pentru a hotărî în fond este necesară administrarea de noi probe, instanţa competentă va proceda la administrarea lor, pronunţându-se, apoi, în fond; în această situaţie se pot solicita, alături de înscrisuri, orice fel de probe, precum interogatoriul părţii adverse sau expertiza judiciară.
[7] Timbrajul. Taxa judiciară de timbru este de 50% din taxa datorată la suma contestată, potrivit art. 11 alin. (l)din Legea nr. 146/1997, cu modificările şi completările ulterioare.
Timbrul judiciar se stabileşte la valoare, potrivit distincţiilor prevăzute în art. 3 alin. (1) şi (2) din O.G. nr. 32/1995, cu modificările şi completările ulterioare.
[8] Instanţa competentă:
a) teritorial – este competentă instanţa situată în circumscripţia teritorială în care a avut loc arbitrajul, potrivit art. 365 alin. (1) C. proc. civ.;
b) material – competenţa de a soluţiona acţiunea în anulare revine instanţei judecătoreşti imediat superioare celei care ar fi competentă să soluţioneze în fond litigiul, în lipsa convenţiei arbitrale (prevăzute de art. 342 C. proc. civ), respectiv tribunalul sau curtea de apel, după cum valoarea litigiului este de până la 1 miliard lei sau peste această valoare, conform art. 1 pct. 1 C. proc. civ. şi art. 2 pct. 1 lit. a) şi
b) C. proc. civ.