Model de acțiune în contestarea recunoașterii de paternitate

Domnule Preşedinte, [1]

Subsemnatul [2]_, domiciliat în_, în calitate de reclamant, chem în judecată pe [3]_, domiciliat în_, în calitate de pârât, pentru ca prin hotărârea ce o veţi pronunţa

Să constataţi că recunoaşterea de paternitate făcută de pârât nu corespunde adevărului

şi, în consecinţă, că pârâtul nu este tatăl copilului recunoscut_, născut la data de_

De asemenea, solicit:

– să se dispună revenirea copilului recunoscut la numele purtat înainte de recunoaşterea de paternitate;

– să dispuneţi obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele acţiunii sunt umătoarele:

Motivele de fapt [4]:_

Temeiul drept [5]: îmi întemeiez acţiunea pe dispoziţiile art. 58 C. fam. coroborat cu art. 64 alin. (1) C. fam.

Probe [6]: în dovedirea pretenţiilor, solicit încuviinţarea probelor cu _, pe aspectul_

Anexez, în copie certificată, următoarele înscrisuri: _,

precum şi chitanţa de plată a taxei judiciare de timbru de 73.000 lei şi timbrul judiciar de 3.000 lei. [7]

Semnătura

Domnului Preşedinte al Judecătoriei [8]_

Explicații teoretice

[ 1 ] Natura juridică. Este o acţiune personală prin care se urmăreşte înlăturarea legăturii de filiaţie care a fost anterior stabilită printr-o recunoaştere neconformă cu realitatea.

[2] Calitate procesuală activă (reclamant) are orice persoană interesată, respectiv copilul recunoscut, moştenitorii copilului recunoscut, mama copilului recunoscut, bărbatul care a făcut recunoaşterea, moştenitorii acestuia, bărbatul care a recunoscut anterior pe acelaşi copil, moştenitorii acestuia, precum şi procurorul în temeiul art. 45 alin. (1) C. proc. civ.

[3] Calitatea procesuală pasivă (pârât) diferă în funcţie de titularul acţiunii. Astfel, dacă acţiunea este pornită de copilul recunoscut sau de moştenitorii acestuia, calitate procesuală pasivă are titularul recunoaşterii de paternitate contestate sau, după caz, moştenitorii acestuia; dacă acţiunea este pornită de mama copilului recunoscut, în nume propriu, calitate procesuală pasivă are titularul recunoaşterii contestate sau, după caz, moştenitorii acestuia şi copilul recunoscut; dacă acţiunea a fost pornită de titularul recunoaşterii sau de moştenitorii acestuia, calitate procesuală pasivă are copilul recunoscut sau, după caz, moştenitorii acestuia; dacă acţiunea este pornită de bărbatul care a recunoscut anterior pe acelaşi copil, calitate procesuală pasivă are copilul sau moştenitorii acestuia şi titularul recunoaşterii contestate sau, după caz, moştenitorii lui; dacă acţiunea a fost pornită de procuror are calitate procesuală pasivă copilul sau moştenitorii acestuia şi titularul recunoaşterii contestate sau moştenitorii lui.

[4] Motivele de fapt. Se va menţiona:

a) împrejurările din care rezultă că recunoaşterea de paternitate contestată nu corespunde adevărului, de exemplu faptul că titularul recunoaşterii era, din motive medicale, în imposibilitate fizică de a procrea, că nu era în ţară în perioada de concepţie a copilului recunoscut, că era în imposibilitate morală de a procrea cu mama copilului recunoscut datorită gravelor neînţelegeri dintre ei în perioada de concepţie a copilului etc.;

b) numele pe care îl purta copilul înainte de recunoaşterea de paternitate contestată.

[5] Temeiul de drept îl constituie dispoziţiile art. 58 C. fam. coroborat cu art. 64 alin. (1) C. fam.

[6] Probe:

a) înscrisuri – obligatoriu actul care conţine recunoaşterea de paternitate contestată (care poate fi declaraţia dată la serviciul de stare civilă, o dată cu înregistrarea naşterii copilului sau ulterior, un înscris autentic sau un testament, în oricare din formele prevăzute de lege pentru acesta) şi certificatul de naştere al copilului recunoscut, precum şi orice alte înscrisuri de natură să dovedească imposibilitatea ca titularul recunoaşterii să fie tatăl copilului recunoscut, conform motivelor invocate prin acţiune (de exemplu acte medicale, acte care să ateste locuirea în străinătate a titularului recunoaşterii în perioada concepţiunii copilului recunoscut etc.).

b) expertiză medico-legală ADN – pentru a dovedi cu caracter de certitudine că titularul recunoaşterii nu este tatăl copilului recunoscut.

De menţionat că, potrivit art. 58 alin. (2) C. fam., atunci când acţiunea este pornită de mamă, de cel recunoscut sau de descendenţii lui, sarcina probei este răsturnată, în sensul că dovada paternităţii revine autorului recunoaşterii sau moştenitorilor săi, care trebuie să dovedească realitatea paternităţii stabilite prin recunoaştere, poziţia lor fiind similară cu aceea a reclamantului din acţiunea în stabilirea paternităţii copilului din afara căsătoriei.

[7] Timbrajul. Taxa judiciară de timbru este de 73.000 lei (la nivelul anului 2005), conform art. 13 din Legea nr. 146/1997, cu modificările şi completările ulterioare, iar timbrul judiciar este de 3.000 lei, conform art. 3 alin. (1) din O.G. nr. 32/1995, cu modificările şi completările ulterioare.

[8] Instanţa competentă:

a) teritorial – este competentă instanţa de la domiciliul pârâtului sau, după caz, cea de la reşedinţa pârâtului din ţară, dacă el are domiciliul în străinătate ori dacă domiciliul nu este cunoscut, iar dacă nici reşedinţa nu este cunoscută, cea de la domiciliul reclamantului, conform art. 5 C. proc. civ.;

b) material – este competentă judecătoria, conform art. 1 pct. 1 C. proc. civ.

De menţionat că, începând cu data de 1 ianuarie 2008, când se va finaliza

procedura de înfiinţare a tribunalelor pentru minori şi familie Ia nivelul întregii ţări, aceste tribunale vor deveni competente să judece în primă instanţă cererea de contestare a recunoaşterii de paternitate, conform art. 41 pct. 1 coroborat cu art. 130 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.