Model de acțiune în declararea nulității căsătoriei

Domnule Preşedinte, [1]

Subsemnatul(a) [2]_, domiciliat în_, în calitate de reclamant(ă), chem în judecată pe [3]_, domiciliat(ă) în _, în calitate de pârât(ă), pentru ca, prin hotărârea ce o veţi pronunţa,

Să constataţi nulitatea absolută a căsătoriei noastre,

încheiată la data de_şi trecută în Registrul Stării Civile al

Consiliului Local_la nr._

De asemenea, solicit obligarea pârâtei/pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele acţiunii sunt următoarele:

Motivele de fapt [4]:_

Temeiul de drept [5]: îmi întemeiez acţiunea pe dispoziţiile art. 19 C. fam. raportat la art._

Probe [6]: în dovedirea pretenţiilor, solicit încuviinţarea probelor cu _, pe aspectul_

Anexez, în copie certificată, următoarele înscrisuri:_, precum

şi chitanţa de plată a taxei judiciare de timbru de 110.000 lei şi timbrul judiciar de 3.000 lei. [7]

Semnătura

Domnului Preşedinte al Judecătoriei [8]

Explicații teoretice

[1] Natura juridică. Este o acţiune personală, nulitatea absolută a căsătoriei intervenind ca o sancţiune a nerespectării unora dintre cerinţele prevăzute de lege cu privire la încheierea căsătoriei. Această sancţiune produce efecte retroactive, cu excepţia cazului în care unul sau ambii soţi au fost de bună-credinţă la încheierea căsătoriei (aşa numita căsătorie putativă), când soţul de bună-credinţă păstrează, până la data la care hotărârea instanţei judecătoreşti rămâne definitivă, situaţia unui soţ dintr-o căsătorie valabilă [art. 23 alin. (1) C. fam.].

Conform art. 24 C. fam., în cazul căsătoriei putative, raporturile patrimoniale dintre bărbat şi femeie sunt supuse, prin asemănare, dispoziţiilor privitoare la divorţ, acestea urmând a fi aplicabile şi în ce priveşte drepturile şi obligaţiile dintre părinţi şi copii.

[2] Calitate procesuală activă (reclamant) are orice persoană interesată, cum ar fi soţii, rudele soţilor, creditorii soţilor, procurorul [dar numai în timpul vieţii soţilor, în condiţiile art. 45 alin. (1) C. proc. civ.]

[3] Calitate procesuală pasivă (pârât) au, după caz, ambii sau numai unul dintre soţi.

[4] Motivele de fapt. Se va menţiona:

a) data încheierii căsătoriei şi numărul sub care a fost trecută în registrul stării civile;

b) motivul de nulitate a căsătoriei, care poate fi unul din următoarele:

• încheierea căsătoriei s-a făcut cu nerespectarea dispoziţiilor legale privind vârsta matrimonială (art. 19 raportat Ia art. 4 C. fam.). Această nulitate este acoperită în cazul în care soţul care nu avea vârsta legală a împlinit-o între timp sau soţia a dat naştere unui copil sau a rămas însărcinată (art. 20 C. fam.);

• unul din soţi era deja căsătorit la data încheierii căsătoriei ce se cere a fi declarată nulă, chiar dacă după data încheierii acesteia prima căsătorie a fost desfăcută prin divorţ sau a încetat (art. 19 raportat la art. 5 C .fam.);

• soţii sunt rude în grad prohibit de lege – rude în linie directă, indiferent de gradul de rudenie, sau rude în linie colaterală până la gradul patru inclusiv (art. 19 raportat la art. 6 C. fam);

• căsătoria s-a încheiat între adoptat şi rudele sale fireşti – indiferent de grad în cazul rudelor în linie directă şi până la gradul patru inclusiv în cazul rudelor colaterale – sau căsătoria s-a încheiat între cel care a adoptat sau rudele lui, pe de o parte, şi cel adoptat sau rudele acestuia, pe de altă parte [art. 19 C. fam. raportat la art. 7 C. fam. şi la art. 50 alin. (4) din Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei];

• unul dintre soţi sau ambii sunt alienaţi sau debili mintal, indiferent dacă sunt sau nu puşi sub interdicţie şi indiferent dacă la data încheierii căsătoriei se aflau sau nu în momente de luciditate pasageră (art. 19 raportat la art. 9 C. fam.);

• unul sau ambii soţi erau, la data încheierii căsătoriei, lipsiţi vremelnic de facultăţile mintale şi nu aveau discernământul faptelor lor (art. 19 raportat la art. 9 C. fam.);

• soţii nu şi-au dat consimţământul la încheierea căsătoriei sau acesta nu a fost exprimat cu respectarea condiţiilor de formă cerute de lege (art. 19 raportat la art. 16 C. fam.);
• lipsa afişării în extras a declaraţiei de căsătorie (art. 19 raportat la art. 13′ C. fam.);

• căsătoria s-a încheiat de un funcţionar care nu avea împuternicirea de ofiţer de stare civilă, afară de cazul în care a exercitat în mod public această atribuţie -error communis facitjus (art. 3 C. fam.);

• încheierea căsătoriei între persoane de acelaşi sex (art. 1, art. 4, art. 5, art. 25, art. 47-52, art. 53-60 C. fam.);

• Activitatea căsătoriei (art. 966 C. civ.). Spre exemplu, căsătoria este considerată fictivă dacă aceasta nu s-a încheiat în scopul întemeierii unei familii, dacă căsătoria s-a încheiat doar în scopul de a se obţine unele efecte secundare căsătoriei sau cu intenţia de a se eluda anumite dispoziţii legale imperative etc.

[5] Temeiul de drept diferă în funcţie de motivul de nulitate invocat. Codul familiei prevede expres în art. 19 motivele de nulitate absolută a căsătoriei, însă doctrina a recunoscut existenţa şi a unor nulităţi virtuale, cum este cazul căsătoriei fictive sau al căsătoriei între persoane al căror sex nu este diferenţiat.

[6] Probe:

a) înscrisuri – obligatoriu certificatul de căsătorie şi orice alte înscrisuri de natură să dovedească motivul de nulitate invocat. De exemplu: dacă s-a invocat faptul că soţii sunt rude în grad oprit de lege se vor depune actele de stare civilă care atestă legătura de rudenie dintre soţi; dacă s-a invocat bigamia se va depune extras din registrul stării civile în care s-a înregistrat prima căsătorie privind pe unul dintre soţi; dacă s-a invocat nerespectarea vârstei matrimoniale se va depune certificatul de naştere al soţului/soţilor etc.;

b) martori – pentru dovedirea acelor motive de nulitate care se constituie în împrejurări de fapt, şi anume lipsa totală a consimţământului unuia sau a ambilor soţi aflaţi în deplinătatea facultăţilor mintale (care fie nu au răspuns la întrebarea ofiţerului de stare civilă, fie au răspuns în sens negativ), neexprimarea consimţământului în faţa delegatului de stare civilă, la sediul serviciului de stare civilă, personal şi în mod public, fictivitatea căsătoriei etc.;

c) expertiză medico-legală – pentru dovedirea, atunci când este cazul, în funcţie de motivul de nulitate invocat, a alienaţiei sau debilităţii mintale a unuia sau ambilor soţi, a lipsei sale de discernământ în momentul încheierii căsătoriei, a nediferenţierii de sex.

[7] Timbrajul. Taxa judiciară de timbru este de 110.000 lei (la nivelul anului 2005), potrivit art. 3 lit. a’) din Legea nr. 146/1997, cu modificările şi completările ulterioare, iar timbrul judiciar este de 3.000 Iei, conform art. 3 alin. (1) din O.G. nr. 32/1995, cu modificările şi completările ulterioare.
Apreciem ca fiind incidente dispoziţiile art. 3 lit. a1) din Legea nr. 146/1997, care stabilesc timbrajul pentru cererile în anularea sau declararea nulităţii unui act juridic, deoarece textul nu face distincţie în funcţie de natura actului juridic, ceea ce înseamnă că el este general aplicabil oricărui act juridic, deci şi căsătoriei, care este definită în doctrină ca act juridic condiţie.0
[8] Instanţa competentă:
a) teritorial – este competentă instanţa de la domiciliul pârâtului sau, după caz, cea de la reşedinţa pârâtului din ţară, dacă el are domiciliul în străinătate ori dacă domiciliul nu este cunoscut, iar dacă nici reşedinţa nu este cunoscută, cea de la domiciliul sau reşedinţa reclamantului, conform art. 5 C. proc. civ.;
b) material – este competentă judecătoria, conform art. 1 pct. 1 C. proc. civ.
De menţionat că începând cu data de 1 ianuarie 2008, când se va finaliza procedura de înfiinţare a tribunalelor pentru minori şi familie la nivelul întregii ţări, aceste tribunale vor deveni competente să judece în primă instanţă cererea de anulare a căsătoriei, conform art. 41 pct. 1 coroborat cu art. 130 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.