Model de acțiune în nulitatea actului juridic de opțiune succesorala

ACȚIUNE ÎN NULITATEA ACTULUI JURIDIC DE OPŢIUNE SUCCESORALĂ
Domnule Preşedinte, [1]

Subsemnatul [2]_, domiciliat în_, în calitate de reclamant, chem în judecată pe [3]_, domiciliat în_, în calitate de pârât, pentru ca prin hotărârea ce o veţi pronunţa să dispuneţi

Anularea / constatarea nulităţii_[4]

De asemenea, solicit obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele acţiunii sunt următoarele:

Motivele de fapt [5]:învederez instanţei că_

Temeiul de drept [6]: Invoc dispoziţiile_

Probe [7]: Solicit încuviinţarea următoarelor probe_

Anexez: înscrisuri, respectiv_, chitanţa de plată a taxei de timbru judiciar în cuantum de_ , precum şi timbru judiciar în valoare de 3.000 lei. [8]

Semnătura,
Domnului Preşedinte al Judecătoriei [9]

Explicații teoretice

[1] Natura juridică. Este o acţiune personală, fără caracter patrimonial, prin care se urmăreşte constatarea nulităţii absolute sau relative a actului de opţiune succesorală (act de dispoziţie) atât pentru acceptarea succesiunii, cât şi pentru renunţarea la succesiune.
[2] Calitate procesuală activă (reclamant) au moştenitorii acceptanţi, respectiv moştenitorii legali şi cei testamentari universali sau cu titlu universal, precum şi cei cu titlu particular.

La fel, şi creditorii succesibilului au la îndeamnă acţiunea pauliană pentru retractarea renunţării la moştenire făcută de succesibil în dauna lor, posibilitate consacrată expres de dispoziţiile art. 699 C. civ.

[3] Calitate procesuală pasivă (pârât) are moştenitorul legal sau testamentar, universal sau cu titlu universal, care a exercitat actul de opţiune succesorală lovit de nulitate. Numai în situaţia în care pârâtul are vocaţie succesorală la moştenirea defunctului poate să-şi exercite dreptul de opţiune succesorală. Vor fi chemaţi în judecată şi ceilalţi moştenitori, pentru a le fi opozabilă hotărârea pronunţată în cauză.

[4] Obiectul acţiunii constă în solicitarea adresată instanţei de a anula sau de a constata nulitatea absolută a actului de opţiune succesorală efectuat de către moştenitor, respectiv acceptarea sau renunţarea la succesiunea lui de cujus.

[5] Motivele de fapt. Se va menţiona:

a) calitatea reclamantului de moştenitor acceptant (legal sau testamentar). Reclamantul va indica, pentru justificarea calităţii de moştenitor, data deschiderii succesiunii, precum şi cine şi în ce calitate vine la succesiunea defunctului. De asemenea, se va indica ultimul domiciliu al defunctului pentru stabilirea competenţei teritoriale a instanţei;

b) calitatea de moştenitor a pârâtului;

c) modalitatea în care s-a exercitat actul de opţiune succesorală: acceptarea pură şi simplă, acceptare sub beneficiu de inventar sau renunţare la succesiune;

d) motivul de nulitate care afectează actul de opţiune succesorală.

Motive de nulitate absolută a actului de opţiune succesorală sunt:

• nerespectarea formei solemne, cerută ad validitatem, a acceptării sub beneficiu de inventar sau a renunţării la succesiune;

• nerespectarea condiţiilor legale privind obiectul şi cauza. Fiind un act juridic, opţiunea succesorală trebuie să aibă un obiect şi o cauză licite41. Astfel, opţiunea referitoare la o succesiune nedeschisă are un obiect ilicit şi, ca atare, nu poate produce efecte.

Acţiunea poate fi formulată şi pentru motive de nulitate relativă, respectiv:

• nerespectarea condiţiilor de capacitate (de exemplu, lipsa încuviinţării autorităţii tutelare în cazul persoanelor incapabile sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă);
• viciile de consimţământ, respectiv dolul, eroarea sau violenţa. în ceea ce priveşte leziunea suferită de majorul acceptant al moştenirii prin descoperirea ulterioară a unui testament, în cazul în care legatul ar absorbi sau ar micşora cu mai mult de jumătate succesiunea, sunt aplicabile dispoziţiile art. 694 C. civ.

[6] Temeiul de drept diferă după cum este invocat un motiv de nulitate absolută sau de nulitate relativă. Astfel, pentru nerespectarea formei solemne a acceptării sub beneficiu de inventar sau a renunţării la succesiune se va invoca art. 76 alin. (3) şi (4) din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, precum şi art. 45 şi art. 80-81 din Regulamentul de punere în aplicare a Legii nr. 36/1995; dacă se invocă lipsa cauzei sau cauza ilicită temeiul de drept îl constituie art. 948 C. civ. etc.

[7] Probe:

a) înscrisuri – certificatul de moştenitor (dacă acesta s-a emis, în caz contrar, depunându-se acte de stare civilă şi certificatul de deces), precum şi acte ce probează modalitatea de acceptare a succesiunii sau, dimpotrivă, renunţarea la moştenire;

b) interogatoriul pârâtului – cu privire la fapte personale că ar putea afecta actul de opţiune succesorală, cum ar fi manevrele dolosive, eroarea sau violenţa;

c) martori – pentru situaţiile de fapt, în scopul dovedirii cauzei de nulitate ce afectează actul de opţiune succesorală.

[8] Timbrajul. Taxa judiciară de timbru se stabilește conform OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial nr. 392 din 29 iunie 2013, iar timbrul judiciar este de 3.000 lei, potrivit art. 3 alin. (1) din O.G. nr. 32/1995, cu modificările şi completările ulterioare.

[9] Instanţa competentă:

a) teritorial – este competentă instanţa de la ultimul domiciliu al defunctului, potrivit art. 14 pct. 1 C. proc. civ.;

b) material- competenţa aparţine judecătoriei, potrivit dispoziţiilor art. 1 pct. 1 C. proc. civ., atunci când cererea este formulată pe cale principală.

Acţiunea poate fi formulată şi pe cale incidentală (de către reclamant în cadrul partajului succesoral sau de către pârât prin cerere reconvenţională), în acest caz, în raport de dispoziţiile art. 17 C. proc. civ., instanţa de partaj având competenţa de a judeca această cerere.