Model de acțiune în predarea legatelor

ACŢIUNE ÎN PREDAREA LEGATELOR
Domnule Preşedinte, [1]

Subsemnatul [2]_, domiciliat în_, în calitate de reclamant, chem în judecată pe [3]_, domiciliat în_, în calitate de pârât, pentru ca prin hotărârea ce o veţi pronunţa să dispuneţi:

Obligarea pârâtul să predea obiectul legatului_

constând în bunul/bunurile_mobile/imobile situate în_ sau să-mi remită titlul constatator al creanţei_

De asemenea, solicit:

– să obligaţi pârâtul la plata sumelor de_, reprezentând fructele

bunului testat;

– sa obligaţi pârâtul la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele acţiunii sunt următoarele:

Motivele de fapt [4]: învederez instanţei că_

Temeiul de drept [5]: Invoc dispoziţiile art. 899 C. civ.

Probe [6]: Solicit încuviinţarea următoarelor probe_

Anexez: înscrisuri, respectiv_, chitanţa de plată a taxei

de timbru judiciar în cuantum de lei, precum şi timbrul judiciar

în valoare de lei. [7]

Semnătura,

Domnului Preşedinte al Judecătoriei/Tribunalului [8]

Explicații teoretice

[1] Natura juridică. Prin această acţiune, cu caracter patrimonial, reclamantul urmăreşte obligarea pârâtului Ia predarea obiectului legatului lăsat acestuia de către de cujus dacă legatul are ca obiect un drept de creanţă, este o acţiune personală întemeiată pe testament (ex testamento), dacă legatarului i s-a testat dreptul de proprietate asupra unui bun individual determinat este o acţiune în revendicare, iar în cazul în care i s-a testat un alt drept real este o acţiune confesorie.

Alături de predarea bunului testat, legatarul poate să solicite şi fructele acestuia. Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 899 alin. (1) C. civ., legatarul cu titlu particular are dreptul la fructele bunului legat din ziua cererii de executare a legatului sau din ziua în care s-a predat de bună-voie, iar potrivit art. 900 C. civ., dacă legatul are ca obiect o rentă viageră ori o pensie alimentară legatarul are dreptul la fructe de la data deschiderii moştenirii.

[2] Calitate procesuală activă (reclamant) are beneficiarul legatului, dacă a acceptat succesiunea, sau succesorii în drepturi ai acestuia, precum şi creditorii săi chirografari (pe calea acţiunii oblice).

[3] Calitate procesuală pasivă (pârât) au moştenitorii legali sau testamentari, universali sau cu titlu universal, ori, în mod excepţional, moştenitorul cu titlu particular însărcinat de testator cu plata legatului. De asemenea, acţiunea se poate îndrepta şi împotriva terţului debitor dacă legatul are ca obiect o creanţă a testatorului împotriva acestuia.

[4] Motivele de fapt. Se va menţiona:

a) calitatea reclamantului de beneficiar al legatului. în motivarea acestei calităţi, reclamantul va învedera instanţei numele autorului şi data deschiderii succesiunii. De asemenea, se va menţiona şi locul ultimului domiciliu al defunctului pentru stabilirea competenţei teritoriale a instanţei;

b) calitatea pârâtului de moştenitor legal sau testamentar universal sau cu titlu universal. Pârâtul trebuie să fi acceptat succesiunea, în caz contrar nejustificând titlul de moştenitor;

c) faptul deţinerii de către pârât a bunului ce face obiectul legatului. De asemenea, pârâtul poate deţine şi titlul constatator al creanţei ce face obiectul legatului.
[5] Temeiul de drept este dat de dispoziţiile art. 899 C. civ., iar în cazul în care se solicită şi fructele obiectului legatului acest temei se întregeşte cu dispoziţiile art. 900 C. civ.

[6] Probe.

a) înscrisuri – copia testamentului în care este menţionat legatul în favoarea reclamantului, certificatul de legatar (dacă acesta s-a emis) sau, dacă este cazul, înscrisul doveditor al creanţei;

b) interogatoriul pârâtului-pe aspectul deţinerii bunului sau a titlului constatator al creanţei;

c) martori – pe acelaşi aspect ca şi interogatoriul.

[7] Timbrajul. Fiind o acţiune cu caracter patrimonial, taxa judiciară de timbru se stabileşte la valoare, conform OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial nr. 392 din 29 iunie 2013.

De asemenea, timbrul judiciar se va stabili potrivit dispoziţiilor art. 3 alin. (1) şi (2) din O.G. nr. 32/1995, cu modificările şi completările ulterioare.

[8] Instanţa competentă:

a) teritorial – este competentă instanţa de la ultimul domiciliu al defunctului, potrivit art. 14 pct. 3 C. proc. civ.;

b) material – competenţa aparţine judecătoriei sau tribunalului, după cum valoarea obiectului pricinii este de până la 1 miliard de lei sau peste această valoare, potrivit dispoziţiilor art. 2 pct. 1 lit. b) raportat la art. 1 pct. 1 C. proc. civ.

Această cerere poate fi formulată atât pe cale principală, cât şi pe cale incidentală în cadrul partajului succesoral (acţiunea poate fi formulată de către pârât ca o cerere reconvenţională sau pe calea unei intervenţii în interes propriu), în acest caz fiind aplicabile dispoziţiile art. 17 C. proc. civ. (prorogarea de competenţă în favoarea instanţei învestite cu cererea principală).