Model de acțiune în pretenţii întemeiată pe nerespectarea obligaţiei privind plata preţului vânzării comerciale

Domnule Preşedinte, [1]

Subsemnata S.C. [2]_ cu sediul în_, numărul de înmatriculare în registrul comerţului_, codul unic de înregistrare_, contul bancar_, prin reprezentant legal_, în calitate de reclamantă, chem în judecat pe S.C. [3]_, cu sediul în_, numărul de înmatriculare în registrul comerţului_, codul unic de înregistrare_, contul bancar_, în calitate de pârâtă, pentru ca prin hotărârea ce o veţi pronunţa să dispuneţi

Obligarea pârâtei la plata sumei de_, reprezentând contravaloare marfă livrată şi neachitată [4]

De asemenea, solicităm să dispuneţi:

– obligarea pârâtei la plata sumei de_cu titlu de penalităţi de

întârziere; /obligarea pârâtei la plata de dobânzii în sumă de_,

precum şi plata acestora în continuare până la achitarea integrală a debitului;

– obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele acţiunii sunt următoarele:

Motivele de fapt [5]:_

Temeiul de drept [6]: Ne întemeiem acţiunea pe dispoziţiile art. 1294 şi ale art. 1361 C. civ; ale art. 43 C. com. raportat la dispoziţiile O.G. nr. 9/2000 /ale art. 1066 C. civ.; precum şi pe dispoziţiile art. 720¹ C. proc. civ.

Probe [7]: în dovedire, solicităm următoarele probe:_

Anexăm: înscrisuri, respectiv:_, chitanţa privind plata taxei

judiciare de timbru în valoare de lei, timbrul judiciar de_

lei [8], precum şi dovada îndeplinirii procedurii concilierii directe.

Semnătura,

Explicații teoretice

[1] Natura juridică. Este o acţiune în realizare, patrimonială, personală, prin care reclamantul-vânzător solicită de la pârâtul-cumpărător plata unei sume de bani reprezentând preţul mărfii vândute.

[2] Calitate procesuală activă (reclamant) are vânzătorul din contractul de vânzare-cumpărare.

[3] Calitate procesuală pasivă (pârât) are cumpărătorul din contractul de vânzare-cumpărare.

[4] Obiectul acţiunii. Se va solicita plata preţului prevăzut în contract, precum şi dobânda pentru întârzierea în plata preţului (cea convenită de părţi la încheierea contractului sau, dacă nu a fost stabilită, dobânda comercială, în condiţiile O.G. nr. 9/2000 privind nivelul dobânzii legale pentru obligaţii băneşti).

Potrivit art. 3 din O.G. nr. 9/2000, dobânda legală în materie comercială se stabileşte la nivelul dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României, stabilită de aceasta lunar şi publicată în Monitorul Oficial al României (Legea nr. 422/2002 privind stabilirea dobânzii de referinţă de către Banca Naţională a României), iar potrivit art. 43 C. com., dobânzile curg de la data scadenţei, debitorul aflându-se de drept în întârziere.

în situaţia în care părţile au încheiat un contract scris şi au inserat clauza penală privind plata penalităţilor de întârziere (art. 1066 C. civ.), în cazul întârzierii în executarea obligaţiei regimul acestora este guvernat de dispoziţiile Legii nr. 469/2002 privind unele măsuri pentru întărirea disciplinei contractuale, debitorul datorând penalităţile pentru fiecare zi de întârziere după trecerea unui termen de 30 de zile de la scadenţă. Potrivit art. 4 alin. (2) din Legea nr. 469/2002, în afara penalităţilor contractuale prevăzute anterior, pentru compensarea prejudiciului suferit de către creditor ca urmare a îndeplinirii cu întârziere sau a neîndeplinirii obligaţiilor asumate de debitor, pot fi prevăzute şi daune-interese pentru neexecutarea totală sau parţială a contractului, sub forma daunelor moratorii sau a celor compensatorii, fără însă ca totalul penalităţilor să depăşească cuantumul sumei asupra căreia sunt calculate, cu excepţia cazului în care prin contract s-a prevăzut contrariul.

Cât priveşte problema cumulului dobânzilor cu penalităţile, această chestiune a primit interpretări diferite în practică, în sensul că unele instanţe au permis acest cumul, mai ales în situaţia în care părţile au convenit astfel prin contract, iar altele au considerat că este inadmisibil. în acest din urmă sens se pronunţă şi doctrina¹„.

în privinţa condiţiilor de plată a preţului, potrivit reglementărilor privind efectuarea operaţiunilor valutare pe teritoriul României, plăţile între rezidenţi se fac în moneda naţională, cu excepţiile prevăzute de lege (art. 8 din Regulamentul B.N.R. nr. 1/2004 privind efectuarea operaţiunilor valutare).

[5] Motivele de fapt Se va arăta că între părţi s-a încheiat un contract de vânzare-cumpărare comercială, act de comerţ prevăzut de art. 3 pct. 1 şi pct. 2 C. corn., între prezenţi sau potrivit regulilor comerciale specifice reglementării încheierii contractelor comerciale între absenţi. Astfel, contractul se consideră încheiat în momentul cunoaşterii de către ofertant a acceptării ofertei, conform art. 35 C. corn., sau, potrivit art. 36 C. corn., atunci când ofertantul cere executarea imediată a contractului şi un răspuns prealabil de acceptare nu este cerut şi nici chiar necesar după natura contractului, contractul fiind considerat încheiat îndată ce partea cealaltă a întreprins executarea lui.

Se va menţiona că, deşi bunul a fost predat, cumpărătorul nu a respectat obligaţia de plată a preţului, motiv pentru care solicită şi obligarea pârâtului la plata dobânzii preţului.

De asemenea, se va arăta că s-a parcurs procedura concilierii directe, în temeiul art. 720″ C. proc. civ., însă fie părţile nu au ajuns la nici un rezultat în ceea ce priveşte stingerea litigiului, fie pârâtul nu a dat curs convocării la conciliere, deşi acesta i-a fost comunicată, dovadă fiind confirmarea de primire.

[6] Temeiul de drept îl reprezintă dispoziţiile art. 1294 şi ale art. 1361 C. civ.; ale art. 43 C. com. raportat la dispoziţiile O.G. nr. 9/2000 privind nivelul dobânzii legale pentru obligaţii băneşti – pentru capătul de cerere privind dobânda; ale art. 1066 C. civ. – în situaţia solicitării penalităţilor de întârziere; şi dispoziţiile art. 720¹ C. proc. civ. – privind îndeplinirea procedurii concilierii directe.

[7] Probe. Sunt aplicabile normele de drept comun, respectiv dovada contractului se poate face prin înscrisuri, martori, prezumţii, mărturisire, expertiză, precum şi mijloacele de probă specifice în materie comercială: facturile acceptate, corespondenţa, telegramele şi registrele comerciale (art. 46 C. com.) sau mijloace moderne de comunicare, respectiv, telex, fax, precum şi înscrisul sub formă electronică, reglementat de Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, care are valoarea unui înscris sub semnătura privată. Spre exemplu, se vor depune contractul de vânzare-cumpărare încheiat între părţi, comenzi, avize de expediţie, facturi fiscale etc.

Referitor la capătul de cerere privind dobânda legală, reclamantul va întocmi un calcul detaliat al acesteia, cu arătarea datei scadenţei, a cuantumului dobânzii (prin raportare la dobânda de referinţă a B.N.R.) şi a sumei totale solicitate cu acest titlu, iar în cazul penalităţilor de întârziere se va arăta procentul calculat asupra sumei datorate, defalcat pe fiecare zi de întârziere, şi valoarea totală a acestora.

Se anexează, obligatoriu, înscrisul despre rezultatul concilierii ori, în cazul în care pârâtul nu a dat curs concilierii directe, dovada că de la data primirii acestei convocări au trecut 30 de zile. Dovada acesteia se face cu înscrisul reprezentând confirmarea de primire a convocării.

[8] Timbrajul. Taxa judiciară de timbru se calculează la valoare, potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 146/1997, cu modificările şi completările ulterioare²„.

De asemenea, timbrul judiciar diferă în funcţie de valoarea obiectului cererii, stabilindu-se conform art. 3 alin. (1) şi (2) din O.G. nr. 32/1995, cu modificările şi completările ulterioare³„.

[9] Instanţa competentă:

a) teritorial – potrivit art. 5 C. proc. civ., cererea se face la instanţa judecătorească în a cărei rază teritorială se află sediul societăţii pârâte, iar potrivit art. 12 C. proc. civ., reclamantul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente, fiind aplicabile, după caz, dispoziţiile art. 6, ale art. 7 alin. (2) şi (3), ale art. 8 alin. (1) şi (2) sau ale art. 10 pct. 1 şi pct. 4. C. proc. civ.;

b) material – este competentă judecătoria, pentru cererile al căror obiect are o valoare de până la 1 miliard lei, potrivit art. 1 pct. 1 C. proc. civ., sau tribunalul, pentru litigiile al căror obiect are o valoare de peste 1 miliard lei, conform art. 2 pct. 1 lit. a) C. proc. civ.