Model de acţiune în pretenţii întemeiată pe răspunderea civilă pentru pagubele produse terţilor prin accidente de autovehicule

Domnule Preşedinte, [1]

Subsemnatul [2]_, domiciliat_, în calitate de reclamant, chem în judecată pe [3]_domiciliat în_, şi pe S.C._cu sediul în_, numărul de înmatriculare în registrul comerţului_, codul unic de înregistrare_, contul bancar_, în calitate de pârâţi, pentru ca prin hotărârea ce o veţi pronunţa să dispuneţi

Obligarea pârâtului la plata sumei de_, reprezentând despăgubiri

De asemenea, solicit obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele acţiunii sunt următoarele:

Motivele de fapt [4]:_

Temeiul de drept [5]: îmi întemeiez acţiunea pe dispoziţiile art. 48-58 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România şi ale art. 720¹ C. proc. civ.

Probe [6]: în dovedire, solicit următoarele probe:_

Anexez: înscrisuri, respectiv:_, chitanţa privind plata taxei

judiciare de timbru în valoare de lei, timbrul judiciar de_

lei [7], precum şi dovada îndeplinirii procedurii concilierii directe.

Semnătura,

Explicații teoretice

[1] Natura juridică. Este o acţiune în realizare, patrimonială, personală, prin care terţul păgubit solicită despăgubiri pentru pagubele cauzate prin producerea accidentelor de autovehicule.

[2] Calitate procesuală activă (reclamant) are terţul păgubit.

[3] Calitate procesuală pasivă (pârât) are asiguratul, cu citarea obligatorie a asigurătorului, conform art. 54 alin. (4) din Legea nr. 136/1995. De asemenea, potrivit art. 57 alin. (1) din lege, terţul păgubit se poate adresa şi direct împotriva asigurătorului, în limitele obligaţiei acestuia, cu citarea obligatorie a celui răspunzător de producerea pagubei.

[4] Motivele de fapt. Se va arăta că terţul a fost prejudiciat prin accidentul de autovehicul produs din culpa deţinătorului sau conducătorului autovehiculului şi că acesta îşi valorifică pretenţiile faţă de autorul accidentului, în condiţiile în care nu s-a realizat înţelegerea între asigurat, persoana păgubită şi asigurător cu privire la stabilirea despăgubirii. Prejudiciul poate consta în avarierea sau distrugerea bunurilor, vătămarea corporală sau decesul persoanelor.

Se consideră că sunt întrunite elementele răspunderii civile faţă de terţe persoane şi se acordă despăgubiri când sunt întrunite cumulativ mai multe condiţii:

a) săvârşirea unei fapte ilicite de către deţinătorul sau conducătorul autovehiculului care a produs accidentul, ca, de exemplu: nerespectarea regulilor de circulaţie, acte de neglijenţă în conducerea sau paza autovehiculului etc.

b) existenţa unui prejudiciu produs persoanei păgubite;

c) existenţa unui raport de cauzalitate între prejudiciul suferit de persoana păgubită şi fapta ilicită a deţinătorului sau conducătorului autovehiculului care a produs accidentul;

d) culpa deţinătorului sau conducătorului autovehiculului în săvârşirea faptei ilicite, cauzatoare a accidentului. Este în culpă cel care săvârşeşte fapta cu intenţie, din neglijenţă sau imprudenţă.

[5] Temeiul de drept îl constituie dispoziţiile art. 48-58 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România, astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. 172/2004, precum şi ale art. 720″ C. proc. civ. în ce priveşte procedura concilierii directe.

Nivelul primelor de asigurare, limita despăgubirilor de asigurare, termenele de plată, durata asigurării, celelalte elemente ale asigurării se stabilesc prin norme adoptate în baza legii de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.

[6] Probe. Sunt aplicabile normele de drept comun, respectiv proba cu înscrisuri, martori, prezumţiile, mărturisirea, expertiza tehnică pentru evaluarea prejudiciului. Se depun, obligatoriu, poliţa de asigurare, procesul-verbal de constare a pagubelor (eventual procesul-verbal suplimentar de constatare a pagubelor), dosarul de daună, precum şi celelalte înscrisuri necesare stabilirii despăgubirilor şi care sunt prevăzute de norme.

Se anexează, obligatoriu, înscrisul despre rezultatul concilierii ori, în cazul în care pârâtul nu a dat curs concilierii directe, dovada că de la data primirii acestei convocări au trecut 30 de zile. Dovada acesteia se face cu înscrisul reprezentând confirmarea de primire a convocării.

[7] Timbrajul. Taxa judiciară de timbru se calculează la valoarea obiectului pricinii, potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 146/1997, cu modificările şi completările ulterioare.

De asemenea, timbrul judiciar diferă în funcţie de valoarea obiectului cererii, stabilindu-se conform art. 3 alin. (2) şi (3) din O.G. nr. 32/1995, cu modificările şi completările ulterioare.

[8] Instanţa competentă:

a) teritorial – potrivit art. 5 C. proc. civ., cererea se face la instanţa judecătorească în a cărei rază teritorială se află domiciliul pârâtului., iar potrivit art. 11 C. proc. civ., în materie de asigurare cererea privitoare la despăgubiri se va putea face şi la instanţa în circumscripţia căreia se află: 1. domiciliul asiguratului; 2. bunurile asigurate; 3. locul unde s-a produs accidentul. Având în vedere dispoziţiile art. 12C. proc. civ., care prevăd dreptul reclamantului de a alege între mai multe instanţe deopotrivă competente, rezultă că cererea poate fi introdusă la oricare dintre instanţele prevăzute anterior;

b) material – este competentă judecătoria, pentru cererile al căror obiect are o valoare de până la 1 miliard lei, potrivit art. 1 pct. 1 C. proc. civ., sau tribunalul, pentru litigiile al căror obiect are o valoare de peste 1 miliard lei, conform art. 2 pct. 1 lit. a) C. proc. civ.