Model de acţiune in pretenţii întemeiata pe raspunderea pentru neplata taxelor de transport feroviar

Domnule Preşedinte, [1]

Subsemnata S.C. [2]_, cu sediul în_, numărul de înmatriculare în registrul comerţului_, codul unic de înregistrare _, contul bancar_, prin reprezentant legal_, în calitate de reclamantă, chem în judecat pe S.C. [3]_, cu sediul în_, numărul de înmatriculare în registrul comerţului_, codul unic de înregistrare_, contul bancar_, în calitate de pârâtă, pentru ca prin hotărârea ce o veţi pronunţa să dispuneţi

Obligarea pârâtei la plata sumei de_lei, reprezentând tarife de transport

De asemenea, solicităm:

– obligarea pârâtei la plata majorărilor de întârziere în sumă de ;

– obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele acţiunii sunt următoarele:

Motivele de fapt [4]:_

Temeiul de drept [5]: Ne întemeiem acţiunea pe dispoziţiile O.G. nr. 19/1997 privind transporturile, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Regulamentului de transport pe căile ferate din România, aprobat prin O.G. nr. 7/2005, precum şi pe dispoziţiile art. 720¹ C. proc. civ.

Probe [6]: în dovedire, solicităm următoarele probe:_

Anexăm: înscrisuri, respectiv:_, chitanţa privind plata taxei

judiciare de timbru în valoare de lei, timbrul judiciar de_

lei [7], precum şi dovada îndeplinirii procedurii concilierii directe.

Semnătura,

Explicații teoretice

[1] Natura juridică. Este o acţiune în realizare, patrimonială, personală, întemeiată pe răspunderea pentru neplata tarifelor de transport şi a accesoriilor.

[2] Calitate procesuală activă (reclamant) are operatorul de transport feroviar, în calitate de transportator, care a efectuat transportul, potrivit convenţiei încheiate.

[3] Calitate procesuală pasivă (pârâtul) are, de regulă, expeditorul, dacă nu a existat o convenţie contrară între expeditor şi operatorul de transport feroviar. Atunci când, în baza unei convenţii între expeditor şi operatorul de transport feroviar, tarifele sunt în sarcina destinatarului şi acesta nu a ridicat scrisoarea de trăsură şi nici nu a modificat contractul de transport, expeditorul rămâne obligat la plata tarifelor.

[4] Motivele de fapt Se va arăta că între părţi s-a încheiat un contract de transport, materializat sub forma înscrisului denumit scrisoare de trăsură, în termenii şi condiţiile specificate în acest înscris, şi că transportatorul şi-a executat obligaţia de a efectua transportul, însă cel responsabil de plata tarifelor de transport nu şi-a îndeplinit obligaţia corelativă de a achita tariful de transport.

Prin tarif de transport se înţelege suma datorată pentru efectuarea deplasării transportului, calculată conform tarifului de transport feroviar. Tarifele accesorii se referă la tarifele adiacente procesului de deplasare a transportului (încărcare, descărcare, manipularea mărfurilor).

Plata tarifelor de transport se face fie cu ocazia încheierii contractului de transport, fie la eliberarea expediţiei, fie periodic, prin facturare, atunci când există o convenţie în acest sens.

Majorările de întârziere sunt cele prevăzute în tarifele proprii sau în convenţia încheiată.

[5] Temeiul de drept este dat de dispoziţiile art. 40 din Regulamentul de transport pe căile ferate din România, aprobat prin O.G. nr. 7/2005.

Art. 720¹ C. proc. civ. reprezintă temeiul de drept referitor la procedura concilierii directe.

[6] Probe. Sunt aplicabile normele de drept comun în materie comercială, respectiv înscrisuri, obligatoriu scrisoarea de trăsură, facturi, corespondenţă, registre comerciale, precum şi interogatoriul pârâtului.

Se anexează, obligatoriu, înscrisul despre rezultatul concilierii ori, în cazul în care pârâtul nu a dat curs concilierii directe, dovada că de la data primirii acestei convocări au trecut 30 de zile. Dovada acesteia se face cu înscrisul reprezentând confirmarea de primire a convocării.

[7] Timbrajul. Taxa judiciară de timbru se calculează la valoarea obiectului pricinii, potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 146/1997, cu modificările şi completările ulterioare.

De asemenea, timbrul judiciar diferă în funcţie de valoarea obiectului cererii, stabilindu-se conform art. 3 alin. (1) şi (2) din O.G. nr. 32/1995, cu modificările şi completările ulterioare.

[8] Instanţa competentă

a) teritorial – potrivit art. 5 C. proc. civ., cererea se face la instanţa judecătorească în a cărei rază teritorială se află sediul pârâtului, iar potrivit art. 12 C. proc. civ., reclamantul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente, fiind aplicabile dispoziţiile art. 10 pct. 5 C. proc. civ., în sensul că este competentă şi instanţa judecătorească în a cărei rază teritorială se află sediul societăţii locului de plecare sau de sosire;

b) material-este competentă judecătoria, pentru cererile al căror obiect are o valoare de până la 1 miliard lei, potrivit art. 1 pct. 1 C. proc. civ., sau tribunalul, pentru litigiile al căror obiect are o valoare de peste 1 miliard lei, conform art. 2 pct. 1 lit. a) C. proc. civ.