Model de acțiune în răspunderea institutorilor pentru fapat elevilor și a meșteșugarilor pentru fapta ucenicilor

RĂSPUNDEREA INSTITUTORILOR PENTRU FAPTA ELEVILOR Şl A MEŞTEŞUGARILOR PENTRU FAPTA UCENICILOR

Domnule Preşedinte, [1]

Subsemnatul [2]_, domiciliat în_, în calitate de reclamant, chem în judecată pe [3]_, domiciliat în_, în calitate de pârât, pentru ca prin hotărârea ce o veţi pronunţa să dispuneţi

Obligarea pârâtului la plata sumei de_

reprezentând echivalentul prejudiciului ce mi-a fost cauzat de elevul/ ucenicul aflat sub supravegherea sa.

De asemenea, solicit obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele acţiunii sunt următoarele:

Motivele de fapt [4]:_

Temeiul de drept [5]: îmi întemeiez acţiunea pe dispoziţiile art. 1000 alin. (4) C. civ. raportat la art. 998-999 C. civ.

Probe [6]: în dovedirea pretenţiilor, solicit încuviinţarea probelor cu _, pe aspectul_

Anexez, în copie certificată, următoarele înscrisuri:_, precum

şi chitanţa de plată a taxei judiciare de timbru de lei şi timbrul

judiciar de_lei. [7]

Semnătura,

Domnului Preşedinte al Judecătoriei/Tribunalului [8]

Explicații teoretice

[1] Natura juridică. Este o acţiune personală, prin care se antrenează răspunderea institutorilor sau a meşteşugarilor pentru fapta culpabilă cauzatoare de prejudicii săvârşită de elevii, respectiv ucenicii aflaţi sub supravegherea acestora; astfel, fundamentul acestei răspunderi îl reprezintă îndeplinirea necorespunzătoare a îndatoririlor de supraveghere.
[2] Calitate procesuală activă (reclamant) are orice persoană care pretinde că i-a fost cauzat un prejudiciu prin fapta ilicită a unui elev/ucenic aflat sau care trebuia să se afle sub supravegherea unui institutor/meşteşugar.

[3] Calitate procesuală pasivă (pârâţi) au institutorii (educatorul din învăţământul preşcolar, învăţătorul de la clasele primare, profesorul din învăţământul gimnazial, liceal ori profesional, pedagogii din internatele de elevi şi cei care îi supraveghează pe elevi în taberele şi coloniile de vacanţă) sau, după caz, meşteşugarii (în înţelesul de persoană fizică care are îndatorirea de a se preocupa de pregătirea şi supravegherea, în procesul formării profesionale, a ucenicului) în a căror supraveghere se afla sau trebuia să se afle elevul sau ucenicul căruia i se impută săvârşirea faptei ilicite cauzatoare de prejudicii.

[4] Motivele de fapt. Se vor menţiona, cu referire la persoana elevului/ucenicului, condiţiile generale ale răspunderii civile delictuale, decurgând din dispoziţiile art. 998-999 C. civ. – existenţa unui prejudiciu, existenţa unei fapte ilicite, existenţa unui raport de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu, existenţa vinovăţiei elevului ori a ucenicului în săvârşirea faptei ilicite—şi cele speciale, decurgând din dispoziţiile art. 1000 alin. (4) C. civ. – pe de o parte autorul prejudiciului să aibă calitatea de elev ori ucenic şi să fie minor, iar pe de altă parte fapta ilicită cauzatoare de prejudicii să fi fost săvârşită în timp ce elevul ori ucenicul se afla sau trebuia să se afle sub supravegherea institutorului sau meşteşugarului, acest din urmă caz regăsindu-se în situaţia în care sustragerea elevului/ucenicului de sub supravegherea institutorului/meşteşugarului este imputabilă acestora din urmă, întrucât ei au făcut posibilă sustragerea de sub supraveghere a elevului/ucenicului prin faptele lor omisive sau comisive, contrare îndatoririlor legale ce le reveneau (de exemplu prin întârzierea sau neprezentarea la ore). De asemenea, se va argumenta în fapt îndeplinirea tuturor acestor condiţii.

Privitor la condiţiile speciale ale acestui tip de răspundere, se va arăta îndeplinirea lor prin indicarea calităţii de elev sau ucenic a autorului prejudiciului şi a vârstei acestuia, precum şi a orarului după care se desfăşura procesul de instruire la care era înscris elevul sau ucenicul-autor al faptei cauzatoare de prejudicii, pentru a atesta că săvârşirea faptei ilicite s-a comis de acesta în timpul în care se afla sau trebuia să se afle sub supravegherea pârâtului.

[5] Temeiul de drept este dat de dispoziţiile art. 1000 alin. (4) C. civ. raportat la art. 998-999 C. civ.; aceste din urmă dispoziţii instituie condiţiile generale ale răspunderii civile delictuale, ce trebuie întrunite în persoana elevului/ucenicului, şi de aceea ele completează prevederile speciale ale răspunderii reglementate de art. 1000 alin. (4) C. civ.

[6] Probe:

a) înscrisuri – orice înscrisuri de natură să dovedească săvârşirea faptei ilicite de către cel ce se afla sau trebuia să se afle sub supravegherea pârâtului, producerea prejudiciului şi cuantumul acestuia, existenţa raportului de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu, eventual a vinovăţiei elevului/ucenicului, pentru că, din momentul în care reclamantul dovedeşte îndeplinirea acestor condiţii ale răspunderii privitoare la elevul/ucenicul-autor al faptei ilicite, celelalte condiţii referitoare la institutorul/ meşteşugarul chemat în judecată (existenţa faptei ilicite a acestora constând în lipsa ori insuficienta supraveghere, existenţa raportului de cauzalitate între această faptă şi cauzarea prejudiciului, vinovăţia institutorului/meşteşugarului) sunt prezu-mate de lege până la proba contrarie.

De asemenea, se vor depune înscrisuri care să ateste vârsta şi calitatea de elev sau ucenic a autorului faptei cauzatoare de prejudicii de la momentul săvârşirii faptei ilicite, precum şi orarul de instruire al acestuia, pentru a dovedi că fapta ilicită a fost săvârşită în timpul în care elevul/ucenicul se afla ori trebuia să se afle sub supravegherea pârâtului;

b) interogatoriul pârâtului – pe aspectul condiţiilor generale şi speciale ale răspunderii institutorilor şi meşteşugarilor, aspect vizat şi de înscrisuri;

c) martori – pe aceleaşi aspecte ca şi cele vizate de interogatoriu şi înscrisuri.

d) expertiză de evaluare a prejudiciului -în cazul în care cuantumul acestuia nu a fost recunoscut de pârât sau nu a putut fi dovedit cu celelalte mijloace de probă menţionate anterior.

[7] Timbrajul. Taxa judiciară de timbru se calculează în funcţie de valoarea despăgubirilor pretinse prin acţiune, conform OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial nr. 392 din 29 iunie 2013.

Timbrul judiciar diferă în funcţie de valoarea despăgubirilor solicitate, potrivit dispoziţiilor art. 3 alin. (1) şi (2) din O.G. nr. 32/1995, cu modificările şi completările ulterioare.

[8] Instanţa competentă:

a) teritorial – este competentă instanţa de la domiciliul pârâtului sau, după caz, cea de la reşedinţa pârâtului din ţară, dacă el are domiciliul în străinătate ori dacă domiciliul nu este cunoscut, iar dacă nici reşedinţa nu este cunoscută, cea de la domiciliul sau reşedinţa reclamantului, conform art. 5 C. proc. civ., sau cea în a cărei circumscripţie s-a săvârşit faptul ilicit, potrivit art. 10 pct. 8 C. proc. civ. (competenţă teritorială alternativă);

b) material – instanţa competentă este judecătoria sau tribunalul, după cum valoarea obiectului pricinii (a despăgubirilor solicitate) este de până la un miliard lei sau peste această valoare, potrivit art. 1 pct. 1 C. proc. civ., respectiv art. 2 pct. 1 lit. b) C. proc. civ.